Bineînțeles ca toata lume a auzit de Șoseaua Kiseleff din București care face legatura dintre Piața Victoriei si Arcul de Triumf (până în 2017 ajungea până la Piața Presei Libere). Dar de unde si până unde o strada din capitala României poarta numele unui general rus?

Contele Pavel Kiseleff s-a născut pe 8 ianuarie (19 ianuarie după calendarul vechi) 1788 în Moscova, într-o veche familie nobila rusa, însă conform spuselor sale, „a lucrat mult si greu pentru a se educa.” Până la sfârșitul vieții, în conformitate cu jurnalele pe care le-a ținut timp de mulți ani, el a fost interesat de cele mai recente lucruri din literatura politică, filosofică și artistică.
Kiseleff s-a înrolat cadet la arhivele din Moscova ale Ministerului Afacerilor Externe (1805) si a participat la 26 de lupte ale războiului din 1812, după care începe ascensiunea sa în funcții până ajunge la grad de șef al Statului Major al Armatei a 2a.
Între 1829 și 1834 a condus administrația militară rusească a Țării Românești. A fost președinte plenipotențiar al divanurilor Moldovei și Țării Românești în timpul administrației militare ruse. A contribuit la reorganizarea administrativă a celor două principate și la întocmirea Regulamentelor organice, care de fapt au fost primele Constituții din istoria celor două principate române. Aceste regulamente organice au fost introduse în Țara Românească în 1831 și în Moldova în 1832. Ca ambasador al Rusiei la Paris în perioada 1856-1862, a sprijinit unirea Principatelor Române.
Când guvernarea rusă s-a terminat, boierii au hotărât să-l onoreze pe Kiseleff prin oferirea de moșii, avere, statui sau chiar naturalizarea lui. El a refuzat, dar a spus că de banii respectivi să fie folosiți la dezvoltarea infrastructurii si a unei plantații de copaci punând bazale Parcului Kiseleff de astăzi. De altfel în timpul scurtei sale guvernări, a fost emis „Regulamentul de înfrumusețare a orașului”. Tot el a hotărât înfiinţarea oraşului Turnu Severin, cu ocazia unei vizite în regiune, în primăvara lui 1833.
Si tot în acea perioada de cinci ani cât a fost la guvernare, s-a întâmplat ca holera sa ajungă la Iasi (1831), motiv pentru care s-a înființat un spital cu 25 de paturi; 20 pentru creștini și 5 pentru evrei si s-au luat masuri de carantinare prin săparea de șanțuri în jurul localităților molipsite si angajarea de străji care sa interzică trecerea. Se angajează căruțe care sa duca morții, ciocli si supraveghetori.
Generalul a dat porunca poporului:
„Noi guvernatorul principatelor Moldo-Valahia, general adjutant Kiseleff poruncim, și la a noastră poruncă, nu suferim crâcneală sau șovăire în aducerea la îndeplinire a tuturor celor citate aici:
- Povața cea mai mare este curățenia ce trebuie să o păstrăm asupra trupului cât și a gospodăriei noastre. Nu mânca până nu-ți speli mâinile cu oțet; nu te culca până nu-ți cureți trupul cu apă caldă și cu săpun.
- Nu se mai admite ca cetățeanul să-și facă nevoile ori unde îi va veni; sapă o groapă cât mai adâncă și folosește- te de ea. Nu o lăsa a da pe dinafară; când o vezi că este aproape a se umple, alături de ea fă alta, și cu pământul din aceasta astupă pe cea veche. Nu uitați a turna peste ea și zeamă de var.
- Nu se mai admite a se arunca zoaiele (lăturile) pe uliță, sau a se scurge pe sub porți în șanțul drumului. Se va face gropi anume pentru zoaie; asemenea fiecare cetățean va curăți atât șanțul din fața casei sale și mătura porțiunea cât îi ține casa.
- Cuprinsul casei din năuntru va fi fumegat cel puțin odată pe săptămână, cu fum de ardei și la găsire, cu pucioasă; lucrurile din casă în fiecare zi, pernele, vor fi scoase la privirea soarelui;
- Feriți-vă a mânca bolbotini și poame crude, totul trebuie bine fiert și bine coapte. Beți din când în când câte puțin oțet, plămădit cu usturoi.
- De simțiți dureri de pântece, nu-i rău a face o turtă cu puțină miere și cu ismă și puneți-o pe burtă.”
Surse: Wikipedia, Historia si Româniatv.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.