Primăvara si fericirea…

Cu ceva timp în urma vorbeam de renaștere, de speranța, însă de câțiva ani, primăvara nu mai aduce bucuria de viată noua ci tristeți, pandemii, războaie, cutremure, revolte, multa neliniște si multe temeri…O noua criza financiara își arata colții si alte scene de lupta se deschid pe harta lumii. Da, trăim vremuri tulburi si viitorul este plin de incertitudini. Nici macar nu știm daca e bine sa ascultam avalanșa de informații negative sau sa facem abstracție si sa ne trăim viată de zi cu zi ca si cum nimic nu s-ar întâmpla…

Dar nu ar trebui sa scriu despre asta, mai ales astăzi când lumea întreaga se presupune ca sărbătorește „Ziua fericirii” stabilita de catre Adunarea Generală a ONU la data de 28 iunie 2012.

Motivarea pentru a se sărbători aceasta zi ar fi următoarea:
„Căutarea fericirii e treabă serioasă. Fericirea întregii familii a omenirii este unul dintre țelurile principale ale Națiunilor Unite. Pace, prosperitate, demnitate în viețile tuturor – asta ne dorim. Vrem ca toți bărbații, femeile și copiii să se bucure de toate drepturile omului. Vrem ca toate țările să cunoască plăcerea păcii. Vrem ca atât oamenii, cât și planeta să fie binecuvântați cu dezvoltare durabilă și să fie scutiți de impactul catastrofal al schimbărilor climatice. Hai să mulțumim oricărui lucru care ne face fericiți. Și să ne concentrăm eforturile pe a răspândi fericire în lume”…afirma Ban Ki-moon Secretarul General al ONU

Însă fericirea nu poate exista fara iubire si nu vad ca acest sentiment sa înflorească în sufletele noastre…Fericirea înseamnă pacea mintii, pacea sufletului, macar pentru o clipa si nu ne putem bucura astăzi nici macar de pacea lumii. Fericirea nu ne-o dăruiește cineva anume: nici Dumnezeu, nici Universul, nici cel de lângă noi, Fericirea ne-o dăruim singuri în interior si apoi, putem sa o dăruim si celorlalți. Da e greu în aceasta lume nebuna, avida de rău, sa mai avem puterea de a ne bucura de un răsărit de soare de exemplu însă istoria ne demonstrează, ca prin nu știu ce miracole, suntem capabili sa trăim clipa chiar si în mijlocul celor mai teribile nenorociri.

Așadar, astăzi, de „Ziua fericirii”, va doresc sa găsiți fericirea în fiecare zi si când simțiți ca nu mai puteți, sa va amintiți ca ea nu e permanenta ci apare asa uneori mai des, alteori mai rar, însă exista mereu în adâncul sufletelor.

Si închei cu un citat din scrierile unui cunoscut dramaturg suedez, Henrik Johan Ibsen, de la nașterea căruia se împlinesc astăzi 195 de ani:

„Mi-am lăsat fericirea sa zboare, sa-mi arate ea de la înălțime, tot ce mi se întâmpla.”

La multi ani, femei!

Femei cu talente nebănuite, cu o imensa dragoste ce se cere dăruita, cu înțelepciune, cu răbdarea si curajul de a înfrunta toate vicisitudinile vieții, cu puterea de a zâmbi chiar si atunci când sufletul vostru plânge, sa nu va schimbați niciodată! Găsiți un motiv pentru a transforma fiecare clipa în bucurie chiar dacă e greu, chiar daca toate vin peste voi ca o avalanșă!

Si poate e bine, ca uneori sa va lăsați ajutate, sa va aratati neputința pentru ca si bărbații au nevoie sa simtă ca sunt umărul pe care se poate plânge, punctul de sprijin.

Sa fiți fericite azi, si-n toate zilele ce vor veni!

Va las o colecție de gând frumos, mai ales pentru acele persoane care iubesc poezia…Si muzica

„Inima unei femei e un profund ocean de secrete.”- replica din filmul Titanic

„Din pasiunea unei femei, izvorăște viata eterna.” – James Clavell

„Femeile, sunt dădacele noastre în copilărie, tovarășele noastre în vremea maturității, sprijinul nostru la bătrânețe, consolarea noastră în nenorociri, si victimele noastre în toate timpurile.” Sabatier

“Ne iubim mama aproape fără s-o știm, pe nesimțite, căci asta-i tot atât de firesc ca și viața; și nu ne dăm seama cât de adânci sunt rădăcinile acestei iubiri decât în momentul despărțirii finale. Nici o altă afecțiune nu se poate compara cu ea, căci toate celelalte rezultă din întâlniri, în timp ce ea este din naștere; toate celelalte ne sunt oferite mai târziu, de către hazardul existenței, pe când ea viețuiește din prima clipă, în însuși sângele nostru.” – Guy de Maupassant

„Mamele nu dispar niciodată: ele locuiesc în cerul inimii noastre și ne privesc zilnic din oglindă prin ochii noștri.” – Ramona Sandrina

„Mama, un nume scris cu recunoștință sufletului, într-o rama atât de veche dar valoroasa.” Sanda Tulics

„Viori sunt femeile,
tremur în palme răsfrânt.
Le slăvesc şi le cânt
pentru sfârşitul de drum
ce-l au pe pământ.
Lemn moale, lemn sfânt!
Viori sunt femeile,
vibraţie fără cuvânt,
viori aprinse sub arc
în flăcări şi fum.” – Lucian Blaga

„Mama scutură prin casă,
Mătură, aşază, pune,
Pentru mama toate-acestea
Sunt o mare slăbiciune.
Seara, cade ca o piatră,
Nici mâncare nu mai vrea,
Somnul vine ca un fluviu
Şi pe apa lui o ia.
– Mamă-i, spun, nu te mai zbate,
Ai şi-aşa de dus poveri.
Nu-mi mai scutura din perne
Visele avute ieri.
Lasă-le să stea acolo,
Poate că-mi mai trebuiesc.
Nu se ştie la ce cânturi
Am să le mai folosesc.
Însă ea nu vrea s-asculte,
Ştie din al vieţii rost
Cum că visele de mâine
Nu-mi vor fi cum au mai fost” – Virgil Carianopol

„Portret cu linii frânte
Şi unduiri de ape
Strivit sub resemnarea
Grăbitelor plecări
În rama lui modestă
Tot cerul nostru-ncape
Străfulgerat de stele
Sau ros de remuşcări

Oricât ne-am vrea de singuri
Tot ne privesc din ramă
Şi tot ne-aduc aminte
De primul nostru gând
Două fântâni zidite
În tainici ochi de mamă
Care ne-adapă zborul
Când limpezi, când plângând…” – George Țărnea

„Când spui „femeia“, ai spus „mama“, și-ai spus „soția“, „fiica“, „sora“,
și-ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora,
și-ai spus iubirea, și căldura, și frumusețea fără care
ar fi-un pustiu, și-ar fi-o durere, și-ar fi-o tristețe tot sub soare.

Ce gol și ce singurătate era în cele șase zile
când nu era în rai femeia pe toate luminându-i-le,
iar când a fost făcută dulce, ca dintr-un vis, ca dintr-o rană,
ce minunată întregire le-a dat ființa diafană.

E-adevărat că prin femeie a mai venit și întristarea,
dar fără ea n-ar fi viața și n-ar fi binecuvântarea,
n-ar fi cântarea, nici sărutul, nici dor sau lacrimă sub stele
și ce-ar fi lumea fără-acestea și ce-ar fi viața fără ele?

Să-L binecuvântezi pe Domnul și mulțumește-I c-a făcut-o
iar fața mamei și-a soției adie-o dulce și sărut-o
pe fruntea sorei și-a fetiței, fă semnul binecuvântării
cu mângâierea cea mai sfântă a bucuriei și-a cântării.

N-o întristați, ci mângâiați-o și ajutați-o cu iubire
să-și ducă sarcina și crucea frumos și ea spre mântuire
căci când ea plânge toate, toate sunt chinuite și-ntristate
iar când zâmbește ea, ce cântec și ce lumină vine-n toate.

…Fii binecuvântată dulce și scumpă mamă și soție
și sora și fetița noastră, fiți fericite pe vecie
cu lacrimi sărutăm obrajii și ochii voștri-n sărbătoare
și-ntreaga dragoste ne-o punem pe-al vostru suflet ca o floare.” – Traian Dorz

„Să nu fii supărată, Doamnă
Că nu mai esti aşa frumoasă,
Să mulțumeşti Celui de sus,
Că încă mai eşti sănătoasă.

Deşi priviri nu mai întorci,
Poți fi destul de elegantă,
Cu cele tinere te-ntreci,
Vârsta, nicicum nu te arată.

Să nu te-ascunzi de fericire,
Când fire albe ți-au ieşit,
În suflet încă ai iubire
Şi multe ai de oferit.

Să nu fii supărată Doamnă
Şi nu uita să te iubeşti,
Chiar şi pe la „sfârşit de toamnă”
La fel de tânără, tu eşti.” Angelica Grosu

„Ca soarele de primăvara,
Sa-ti fie inima si sufletul mereu,
Sa-ti fie glasul, sunet dulce de vioara,
Sa ai o viată fericita si ușoara,
Si sa-ti zâmbească zilnic Dumnezeu.

Ca ghiocelul plin de gingășie,
Sa-ti fie ‘mbrățișarea neîncetat,
În dimineți, sa strălucești cu bucurie,
Sa fii în lume-o mărturie, vie,
A dragostei, cu care Dumnezeu te-a înzestrat.

Ca stelele, pe bolta albastra…o scânteie,
Veghind asupra noastră zi de zi,
Muza iubirii, în milioane de condeie,
Sa fii întotdeauna, unica… FEMEIE
E cel mai sfânt si minunat ce poti sa fii!” – Marius Alexandru – Ziua femeii

Gânduri…mama

Prima mea întâlnire cu un înger a fost când am știut cine este mama. Un înger mai rustic asa, cu basma si pestelca. Cu obrajii arsi de soare si parul aproape alb. Nu, nu avea aripi. Avea doua mâini cu care făcea de toate si cu care ma îmbrățișa pe mine si toata lumea mea mica.

Cu câțiva ani înainte de a muri m-a luat de mâna si m-a dus în fata dulapului cu lucruri făcute de ea: ștergare țesute, brodate, cu dantela, covoare, fete de masa…M-a pus sa le scot si apoi sa le așez la loc cu eticheta. Doua pentru sfeșnice, patru pentru gropari, unul la preot, altul la dascăl si asa mai departe. Știu, pare sinistru dar pentru o femeie bătrâna, de la tara, sta în ordinea fireasca a lucrurilor sa le lase pe toate pregătite din timp. Apoi i-am promis ca îi voi cumpăra un costum frumos din Spania. Si încercând sa ma țin de promisiune, am tot căutat, prin magazine, prin centre comerciale si până la urma am ajuns într-o piața la o femeie care avea propria croitorie. I-am spus eu asa în mare cam pentru ce-mi trebuie si a început sa-mi scoată tot felul de costume în diverse culori: albastru ca cerul, galben ca florile câmpului, roșu ca macul si toate cu fuste deasupra genunchiului. Degeaba îi tot spuneam eu ca are peste 80 de ani si ca e o femeie simpla de la tara, ea o ținea una si buna ca si bătrâna tot tinerește ar trebui sa se îmbrace. Până la urma am găsit o rochie care i s-a potrivit si a fost pe placul ei însă am tot încercat sa mi-o imaginez îmbrăcata în costumele pe care mi le arătase croitoreasa si n-am reușit nicicum. Ea era…ca într-o pictura de Grigorescu.

Bătrâna cârpind – Nicolae Grigorescu – Royalart.ro

Mama a fost un înger fara aripi care mi-a vegheat nu doar copilăria ci viata toata. Care încă ma veghează…doar ca acum, cu siguranța, i-au crescut aripi.

O primăvara frumoasa!

Nu se stie exact când s-a sărbătorit prima data ziua de 1 Martie dar acum 8000 de ani era deja marcata ziua care-si are originea în practicile agrare de atunci, prin mărțișor.

Romanii sărbătoreau 1 Martie datorita zeului Marte, cel care deși considerat zeul al războiului, pentru ca provenea dintr-o fuziune dintre zeul agrar etrusc Maris și zeul grec al războaielor Ares, era invocat ca protector al muncilor câmpului, personificând totodată renașterea periodică a naturii.

Dacii purtau la gât mărțișoare care erau confecționate din pietricele albe si roșii. Roșu era sângele si soarele, viata, femeia iar albul era claritatea apelor si reprezenta înțelepciunea bărbatului. Îmbinarea celor doua culori într-un șnur însemna armonia dintre cei doi. Pentru daci aceste mărțișoare erau ca niște amulete despre care credeau ca au puteri de protecție solara, ca aduc frumusețe si fertilitate. Ei le purtau până când înfloreau copacii si apoi le atârnau de crengi.

Câteva legende:

Una dintre legendele despre mărțișor spune ca un zmeu a răpit soarele timp de 3 anotimpuri, până iarna, când un viteaz l-a înfruntat pe zmeu si a redat astrul cerului si oamenilor. Din păcate, în lupta a fost rănit, iar sângele i s-a scurs pe zapada.

O alta legenda istorisește cum Primăvara se plimba într-o poiana, când a observat un ghiocel cum rasare. A vrut sa îl ajute si a îndepărtat zapada din jur înfuriind Iarna. Aceasta din urma a trimis un frig teribil peste ghiocel care a înghețat. Primăvara a vrut sa îi tina cald cu mâinile, dar s-a rănit la un deget, sângele curgându-i peste floare, trezind-o la viată.

,,La marginea unui sat trăiau într-o coliba sărăcăcioasă o femeie cu fiica ei. Ca să câștige pâinea de zi cu zi și câțiva bănuți, femeia se îndeletnicea cu torsul lânii pentru oamenii din sat. Dar tot ce câștiga dădea pe doctorii pentru fata ei care era tare bolnavă. Într-o zi, pe când torcea și plângea de mila fiicei sale, femeia văzu o caleașca de foc trecând cu iuțeală dinspre pădure spre sat. Era Crăiasa Primăvara care, auzind-o, s-a oprit și a întrebat-o de ce este așa de necăjită. Aflând de boala copilei, Crăiasa a zis…
-,,Ține caierul acesta de foc și toarce-l firicel subțire, apoi leagă o fundiță și prinde-o de pieptul copilei. Puterile mele o vor trezi la viață, așa cum se trezește la viață întreaga natură după trecerea mea.
Femeia mulțumi și se apuca de lucru. Dar caierul îi ardea degetele și-i era cu neputință să răsucească un firicel cât de mic. Începu să plângă cu lacrimi grele și aproape că nu bagă de seama când o altă caleașcă de zăpadă se opri în dreptul colibei. Era Crăiasa Iarna, care dispărea cu iuțeală dinspre sat spre pădure și care, auzind necazul femeii, zise…
-,,Ține caierul acesta de zăpadă… Răcoarea lui va potoli fierbințeala celui de foc. Răsucește-le laolaltă, poate așa îți pot fi de folos și eu.
Femeia mulțumi din tot sufletul și se puse pe tors. Torcea laolaltă fir roșu de foc cu fir alb de zăpadă și astfel isprăvi de tors cele doua caiere. Iar după ce duse la capăt lucrul, legă o fundiță de pieptul fetiței. Aceasta îndată prinse putere și culoare în obrăjori, sări din pat și-și îmbrățișă cu drag mama. De atunci, în fiecare prag de primăvară, femeia împletea fundițe alb-roșii, împărțindu-le oamenilor din sat, să le aducă sănătate și bucurii.”

Doua poezii dragi mie:

Ce dar să-ți fac acum că-i primăvară?
Din nori îți cos o rochie ușoară.
Din ghiocei îți fac o cingătoare.
La gât îți pun șirag de lăcrămioare.
Te-ncalț cu pantofiori de toporași.
Să fii cea mai frumoasă din oraș.
Vrei și brățări? Ba încă și cercei?
Îți fac un set complet din brebenei.
Și gata! Nu mai am, știi bine,
C-am cheltuit vreo trei poieni cu tine!
Mai vrei și pace, bucurii și sănătate?
Din astea n-am. La Dumnezeu sunt toate!
Și-atunci cu dragoste-oi îngenunchea,
Rugându-mă la El să ți le dea! Versuri: Magda Isanos

Adă, Doamne, primăvara și rămâi și Tu cu noi,
C-am avut atâta iarnă și îngheț, și vânt, și ploi.
Uite-Te în sinea noastră ce de viscole am avut,
Dă din nou un rost la toate, rostul care s-a pierdut.
Iarna sufletelor noastre ne-a asprit, ne-a-nsingurat,
Am iernat până și vara sub un zâmbet înghețat.
Doar Tu, Doamne, ești mai mare decât colții asprei ierni,
Sub cereasca vindecare, fă un semn ca să ne chemi.
Fă-ne, Doamne, să-nflorim cu copacii, înc-o dată,
Și miros să răspândim de credință adevărată.
Adu, Doamne, primăvara după care toți tânjim,
Dă-ne dor de cele sfinte și putere să iubim.
Versuri: Mina Ianovici

Si urarea mea pentru voi:

Sa va fie viata o eterna primăvara, sa înfloriți în zâmbete în fiecare zi si sa va cânte sufletul o sinfonie a sentimentelor frumoase în fiecare clipa!

Un ghiocel din inima mea pentru primăvara din sufletele voastre! Va doresc o primăvara aducătoare de pace, de sănătate si bucurii!

O alta pierdere…

106 ani, mai bine de un secol…Doua războaie mondiale (născut în timpul celui dintâi -1916), comunismul, libertatea, democrația, trei copii si doua soții. O viată de om cât doua. Un „portret” al unui turnător din 1962, Lt. Col. Olimpiu A: „

„Formația filozofică a lui ȘORA este una de medievist, cu preocupări vrând-nevrând teologale, din această pricină: a studiat patristica și scolastica, cunoaște bine sistemele universaliste și realiste ale Evului-Mediu și pare să aibă [𝑠𝑖𝑐!] o predilecție deosebită pentru tomism. Pe Toma din Aquino îl consideră un extraordinar de mare gânditor și, cu toate că este fiu de popă pravoslavnic, are din această cauză contingențe cu catolicismul.
Este drept că adoptă, în discutarea anumitor teze, tonul unui cugetător neînregimentat nici unui curent filozofic și că nu pare să socotească materialismul dialectic și istoric drept singurul sistem capabil să descopere adevărul. Are față de orice teză, din cadrul oricărei gândiri sistematice, o atitudine critică, foarte stringent formulată, deși nu e un sceptic. Departe de asta!
În ceea ce privește comportamentul său în viață, e departe de a se lăsa la voia întâmplării: pare posesorul unor certitudini absolute, de tipul celor ce stau la baza vieții sufletești a țăranului, înrădăcinat în propria sa experiență de viață, aceeași de veacuri până mai ieri și cu neputință de clintit: cuviincios, dar fără servilisme, dârz, fără ostentație teatrală, suplu fără calcul de interese, din instinct, el se conduce după un canon de omenie în care intră și conștiința demnității omului și necesitatea de a înțelege slăbiciunile firești ale firii omenești și capacitatea de a sări în ajutorul cuiva. Foarte bun la inimă, ȘORA poate înfrunta primejdia de a părea neprincipial doar ca să ajute cuiva față de care simte compasiune. E uman și cald, generos și cinstit.”

Deși nu a fost una dintre personalitățile mele preferate ( sa zicem ca datorita diferențelor de percepție), nu pot sa-i neg valoarea (nici nu am dreptul).

-a fost fondatorul noii serii BPT (acronim pentru „Biblioteca Pentru Toți”)

-a fost ministru al învățământului în primul guvern Petre Roman (30 decembrie 1989–28 iunie 1990)

„Am trăit odată o experienţă cvasireligioasă, la care mă raportez şi astăzi, ca la un fapt fondator pen­tru mine ca persoană. Pe la vârsta de opt ani, în satul în care era preot tatăl meu – Izvin, la 16 km de Timi­şoara spre Lugoj, mi-am petrecut o după-amiază singur în câmp. Era o zi de vară, la ceva timp după seceriş. Era o linişte ca din altă lume. Am stat culcat pe spate, în iarbă, o după-amiază întreagă, uitându-mă la cer… Am avut atunci un sentiment unic de comu­niune perfectă între mine şi univers. Poate să fi fost un sentiment teocosmic, pentru că era străbătut de o vână de sacru. Simţeam o bucurie intensă şi o libertate completă. Totul avea un rost. Acea după-amiază mi-a rămas în amintire ca un fapt capital în viaţa mea.” – Formula As, iunie 2008

A publicat ”Sarea pământului” (1978, 2006), ”A fi, a face, a avea” (1985, 2006), ”Eu şi tu şi el şi ea… sau dialogul generalizat” (1990, 2007), ”Despre dialogul interior” (1995), ”Firul ierbii” (1998), ”Filosoficale. Filosofia ca viaţă” şi ”Câteva crochiuri şi evocări” (2000), ”Mai avem un viitor? România la început de mileniu” (în dialog cu Sorin Antohi, 2001), ”Locuri comune” (2004), ”Clipa şi timpul” (2005), ”Despre toate şi ceva în plus. De vorbă cu Leonid Dragomir” (2005, 2006 – ediţie revăzută şi adăugită).

„ Cu răbdare, discreție și pasiune, Șora a creat un adevărat sistem filozofic – o ontologie, o etică și o politică – ce își așteaptă încă cititorii atenți. Dar dincolo de cărțile sale, Mihai Șora a creat cu mare generozitate o „școală“ sui generis, formată din tineri prieteni și admiratori, care i-au stat în preajmă de-a lungul anilor și au fost invitați să poarte cu el un dialog fascinant, de la egal la egal. Pentru mine, „școala“ lui Mihai Șora a fost și va rămîne mereu una a libertății – a libertății interioare, dar și a celei politice.” – Aurelian Crăiuţu, Lapunkt.ro

Despre viata…Ovidiu Bojor

„Iubirea am situat-o pe primul loc din tot ceea ce există pe Pământ. Trebuie să plecăm de la iubirea față de creator, față de creație, de la iubirea între oameni. Și chiar dacă îți greșește cineva, întoarce și cealaltă parte a obrazului și îl vei dezarma. Priviți viața ca și când ați fi în fața unei oglinzi. Dacă vă crispați, crisparea se va întoarce asupra voastră. Dacă vă zâmbiți, zâmbetul se întoarce asupra voastră.”

„Să ne închipuim că viața este o oglindă în fața căreia suntem și ne privim: dacă zâmbim, zâmbetul se întoarce asupra noastră; dacă ne crispăm și ne schimonosim figura, grimasă se întoarce tot asupra noastră”.

„Speranţa se află în iubire şi în bună înţelegere între oameni.”

„Căsătoria, să ştiţi, nu rezolvă asperităţile, ci le accentuează. De aceea, când intri în ea, iubirea ta trebuie să fie limpede şi curăţată, nu tulbure şi mâloasă. Căsnicia nu se face cu gândul că unele lucruri se rezolvă pe parcurs. Căsnicia e un pas definitiv, care nu trebuie făcut în pripă, ci cu seriozitate. Dacă ai luat drumul ăsta, trebuie apoi să-l urmezi cu devotament, concesie şi înţelegere permanentă pentru cel de lângă tine. În epoca modernă, căsniciile eşuează adesea, pentru că s-au estompat foarte mult preludiile.”

„Lipiţi-vă de oameni bogaţi spiritual! Şi ancoraţi-vă în frânghiile puternice ale iubirii şi credinţei, în valorile adevărate şi neschimbătoare ale vieţii.”

Președintele onorific PLANTA ROMANICA, Ovidiu Bojor, a decedat astăzi, la vârsta de 98 de ani. Supranumit „parintele fitoterapiei românesti”, autor al unor brevete pentru produse farmaceutice ultracunoscute precum: Normoponderol sau la Insuveg, a fost farmacist si academician de renume. A fost expert al ONU, ales pe baza datelor şi experienţei sale de o selecție computerizata, şi a facut parte dintre membrii unor impresionante expediţii în Africa : Rwanda, Zimbabwe, Burundi, Zair, Tanzania, Bostwana, Uganda participând la mari proiecte africane legate de valorificare şi protecţie. A parcurs 40.000 de km prin munții României pentru a studia flora medicinala.

A fost deținător al titlului de Senior Honoris Causa, brevet acordat de către Forumul Președinților Patronatelor din România și Diploma de Merit Academic, acordată de președintele Academiei Române.

A fost de asemenea un iubitor al muntelui, un împătimit alpinist escaladând vârful Gurjahimal din Nepal.

„Țin minte o noapte in Himalaya. M-am trezit la ora 2 noaptea. Am văzut bolta înstelata si luna plina. M-am trezit în Cosmos. În sus, numai orizontul infinit, nemărginirea si Dumnezeu, cu care poti comunica. Îl poti gasi cu mintea, cu sufletul, cu simțurile. Îl găseam în cedri, în vânt, în flori. Dar trebuie sa ai aceasta intuiție de a trece granita dincolo de lumea materiala, în alt domeniu al cunoașterii, sa fii capabil de o comunicare mult mai profunda, în care te poti perfecționa în timp. Eu nu sunt religios, sunt doar credincios. Cred într-un singur Dumnezeu, care le-a făcut pe toate, cele văzute si nevăzute.” – interviu Formula As- Dia Radu-2008

Si pentru ca este 14 februarie, ziua dragostei, îmbrățișarea din partea mea tuturor, dar mai ales celor care din diferite motive, se simt singuri.

Anul 2022 VII ultima parte – Războiul Rusia- Ucraina

Un pic de istorie, câteva dintre cele mai importante evenimente si câteva declarații.

Moscova a prezentat în decembrie 2021, către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997 însa SUA şi NATO au respins aceasta solicitare răspunsul lor nemulțumind Kremlinul.

Într-un discurs la sfârșitul anului 2021 Putin spunea:”

„Voi sunteți cei care trebuie să ne dați garanții și trebuie să o faceți imediat, chiar acum”, a spus el la conferința de presă anuală de la sfârșitul anului trecut. „Desfășurăm rachete în apropierea graniței cu SUA? Nu, nu o facem. Statele Unite sunt cele care au venit la noi acasă cu rachetele sale și se află deja în pragul ușii noastre”.(analiza CNN)

Rădăcinile celor doua tari se regăsesc în asa numita Rusia Kieveana sau Rutenia Kieveană care a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de orașul Kiev, aproximativ din anul 880 până la mijlocul secolului al XII-lea. Rusia Kieveana este predecesoarea celor trei state cunoscute astăzi ca Rusia, Bielorusia si Ucraina. Deși asemănătoare ca limba si cultura, drumurile celor doua state aflate astăzi în conflict, Rusia si Ucraina, a fost diferit de-a lungul timpului.

După o dezvoltare înfloritoare în timpul domniei lui Iaroslav I cel Înțelept ( a fost ctitorul primului mare edificiu al Kievului, Catedrala Desiatinnaia, a promulgat primul cod de legi al slavilor răsăriteni: Pravila rusă, a ctitorit catedralele Sfânta Sofia din Kiev și din Novgorod, a fost ocrotitorul clerului local și al comunităților monastice și a fost fondatorul unui sistem de învățământ), datorita împărțirii teritoriale si a luptelor dintre clanuri, Rusia Kieveana nu a fost capabila sa-si mentina poziția de stat puternic si prosper. În 1204, cavalerii plecați în Cruciada a IV- a au cucerit Constantinopolul, transformând Niprul într-o rută comercială secundară. Asa a început declinul Rusiei Kievene care s-a accentuat prin divizarea în mai multe principate și câteva centre regionale: Novgorod, Vladimir-Suzdal, Halici, Poloțk, Smolensk, Cernigov (Cernihivul din zilele noastre) și Pereiaslav. Locuitorii acestor regiuni au evoluat în trei mari naționalități: ucraineană în sud și sud-vest, belarusă în nord-vest și rusă în nord și nord-est inițial: Novgorodul aflat la nord, cnezatul Vladimir-Suzdal în nord-est și a principatul Halici-Volînia (sau Galiția-Volînia) în sud-vest… Teritoriile care au mai ramas din Rusia Kieveana au fost cucerite de Hoarda de Aur a mongolilor în secolul al XIII-lea. Proporțiile distrugerilor mongole au fost atât de mari, încât, la cinci ani după acest eveniment, trimisul Papei, Giovanni da Pian del Carpine avea să noteze că, de-a lungul drumului său prin Ucraina a întâlnit numeroase oseminte umane împrăștiate pe câmpuri, populația orașelor fusese nimicită aproape în întregime, iar cei rămași îndurau jugul aspru al cuceritorului.

Cu timpul, Cnezatul Galiției-Volânia (Ucraina de astazi) a fost până la urmă absorbit în Uniunea statală polono-lituaniană, Cnezatul Vladimir-Suzdal, a ramas sub suzeranitatea mongolilor, și Novgorodul independent avea să devină baza pentru formarea națiunii moderne ruse. Deși armatele rusești au reușit să învingă Hoarda de Aur în bătălia de la Kulikovo în 1380, mongolii au continuat să domine teritoriile locuite de ruși și să pretindă de la prinții ruși tribut până pe la anul 1480. Cea mai mare parte a Ucrainei forma teritoriile de graniță ale Lituaniei care a preluat controlul Volîniei din nordul și nord-vestul Ucrainei, inclusiv regiunea din jurul Kievului. Marii duci ai Lituaniei au luat și titlul de „conducător al Ruteniei”. Polonia a preluat controlul asupra Galiției. După actul de unire dintre Polonia și Lituania, regiunea a fost colonizată cu polonezi, germani, armeni și evrei. După Uniunea de la Lublin din 1569 și formarea Uniunii polono-lituaniene, Ucraina a trecut sub administrarea poloneză, devenind parte a teritoriilor Coroanei poloneze.

Petru cel Mare, 1672–1725, a fost cel care a făcut din Rusia cel mai mare stat din lume, cu o suprafața de trei ori mai mare decât Europa ( se întindea de la Marea Baltică până la Oceanul Pacific) printr-o expansiune care a culminat cu înființarea primei colonii rusești de țărmul Pacificului, recucerirea Kievului și pacificarea triburilor siberiene. După vizitarea Europei Occidentale în 1698, Petru și-a luat titlul de împărat iar numele oficial al țării a fost schimbat în Imperiul Rus în 1721. Politica de expansiune a fost continuata de Ecaterina cea Mare si mai apoi de catre țarul Alexandru I care a anexat în 1809 Finlanda.

În realitate de la semnarea tratatului de la Pereiaslav din 1654, Ucraina a avut doar câțiva ani de independenta fata de Rusia între 1917 si 1922. Acest tratat, semnat între între cazacii zaporijieni și reprezentanții țarului Alexei I al Rusiei, îl declara pe țar drept protector al noul stat al cazacilor. Consecințele imediate ale tratatului au fost: separarea Ucrainei de Polonia catolică, întărirea bisericii ortodoxe și a clerului ucrainean, dar și instaurarea dominației Bisericii Ortodoxe Ruse și stabilirea relației de subordonare a Ucrainei față de mai puternicul ei vecin. Pe termen lung însa, acest tratat a asigurat Rusiei (care în acele vremuri era singurul teritoriul care aparținuse cândva Rusiei Kievene care nu era ocupat de o putere străină), posibilitatea ocupării Ucrainei, oferind o justificare pentru ambițiile țariste și imperiale ruse, care se numeau „Conducător al tuturor rușilor”.

În decembrie 1922 s-a înființat URSS de catre liderii partidului comunist având patru republici constitutive: RSFS Rusă, RSS Ucraineană, RSS Bielorusă și RSFS Transcaucaziană. Noul regim a abandonat politica țaristă de discriminare a minorităților naționale în favoarea unei politici de asimilare a celor peste 200 de grupuri etnice din societatea sovietică. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, Germania a atacat URSS, pe 22 iunie 1941. Până în noiembrie, Germania ocupase toată Ucraina, începuse asediul Leningradului și ajunsese la porțile Moscovei. Bătălia de la Stalingrad, a fost punctul de cotitura în evoluția războiului si începutul înfrângerii armatei germane.

În 1783, Crimeea a fost anexată de Imperiul Rus în urma războiului ruso-turc (1768-1774). În urma Revoluției Ruse din 1917, Crimeea a devenit o republică autonomă în cadrul Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse din cadrul URSS. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, statutul Crimeii a fost redus la cel de oblast (regiune sau provincie), după ce întreaga sa populație băștinașă de tătari crimeieni, au fost deportați în Asia Centrală, act recunoscut ca genocid. În 1954, a fost transferată RSS Ucrainene de la RSFS Rusă.

După destrămarea URSS, în 1991, Moscova pune bazele Comunităţii Statelor Independente (CSI), din care făceau parte Rusia, Ucraina si Belarus, încercând astfel sa mentina controlul si sperând ca cele doua state vor rămâne aliați de nădejde.

În 1997, Rusia si Ucraina semnează un „Acord de prietenie” prin care Moscova recunoştea graniţele Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea, locuită majoritar de etnici ruşi.

Prima mare criza diplomatica, apare în toamna anului 2003, când Rusia începe, construirea unui dig, pornind din peninsula rusească Taman până în apropiere de insula rusească Tuzla, din strâmtoarea Kerci iar Ucraina considera ca prin aceasta construcție se încearcă restabilirea granițelor de stat. Întâlnirea celor doi președinți, Putin si Leonid Danilovici Kucima, a dezamorsat conflictul dar prietenia bilaterala a început sa se clatine.

La Conferința de la Helsinki din noiembrie 2006, Putin și-a exprimat nemulțumirea că Rusia nu a fost consultată în ceea ce privește admiterea României și Bulgariei în Uniunea Europeană. La presiunile sale, Georgia și Ucraina nu au fost admise ca membre NATO la Summit-ul din 2008 de la București.

În 2008, preşedintele american de atunci, George W. Bush, a încercat să integreze Ucraina şi Georgia în NATO, propunând un program formal de pregătire a aderării. Putin a protestat, Germania şi Franţa au fost împotriva.

În 2013, Ucraina a încercat sa semneze un acord de asociere cu UE însa Moscova a exercitat presiuni economice puternice asupra Kievului interzicând importurile din Ucraina. Prin urmare, guvernul preşedintelui Ianukovici suspendat semnarea acordului ceea ce a dus în 2014, la protestele sângeroase împotriva lui Viktor Ianukovici ce au determinat fuga acestuia. Drept răspuns, Rusia a atacat Crimeea, si a provocat o rebeliune separatista în estul Ucrainei care a preluat parte din Donbas. De atunci luptele au tot continuat aproape 14 000 de oameni murind în conflict (4400 din forțele armate ucrainene, 6500, forțele separatiste si 3404 civili, conform unui document al ONU).

Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk și-au declarat independența în mai 2014, de atunci fiind controlate de Rusia. Acestea au primit recunoaștere internațională una de la cealaltă, de la Rusia, Siria și Coreea de Nord, precum și de la alte câteva state. 

Pe 17 martie 2014, Consiliul Suprem nelegitim al Crimeii, în baza unui referendum a adoptat rezoluția „Despre independența Crimeii”. Tot în aceeași zi, președintele rus, Vladimir Putin, recunoaște Crimeea ca stat independent. Pe 25 aprilie 2014, a fost stabilită din punct de vedere „legal” unilateral, frontiera de stat a Rusiei, între Crimeea și Ucraina.

Acordul de la Minsk din 2015 semnat de catre Rusia, Ucraina, Franța și Germania, Acesta conține 13 puncte care nu au fost respectate de niciuna dintre parti:

1. Încetaţi focul bilateral, imediat şi total!
2. Retragerea tuturor armelor grele de către ambele părţi, interzicerea operaţiunilor ofensive şi survolarea zonei de siguranţă de către aeronave militare străine.
3. Monitorizarea şi verificarea respectării acordului de către OSCE, lansarea unei misiuni de observare.
4. Iniţierea negocierilor pentru autoguvernarea provizorie în regiunile Doneţk şi Lugansk, în conformitate cu legislaţia ucraineană, în scopul recunoaşterii de către parlamentul de la Kiev a unui statut special pentru aceste regiuni.
5. Amnistia pentru soldaţii şi combatanţii de ambele părţi, cu excepţia infracţiunilor grave.
6. Eliberarea ostaticilor şi prizonierilor de ambele părţi.
7. Garanţia asistenţei umanitare în zonele de conflict.
8. Reluarea relaţiilor economice şi plata pensiilor.
9. Restabilirea controlului deplin al frontierei cu Ucraina de către guvernul de la Kiev.
10. Retragerea tuturor echipamentelor militare, a armelor şi a echipamentelor de război, precum şi a mercenarilor străini din zona de conflict; dezarmarea grupărilor militare ilegale.
11. Reforma constituţională care prevede descentralizarea administrativă pentru regiunile Doneţk şi Lugansk.
12. Organizarea alegerilor în Doneţk şi Lugansk în condiţii convenite.
13. Consolidarea grupului de contact trilateral, format din reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei şi OSCE.

În martie și aprilie 2021, Rusia a început o consolidare militară majoră în apropierea frontierei ruso-ucrainene. A urmat o a doua intensificare în perioada octombrie 2021 – februarie 2022, atât în Rusia, cât și în Belarus. Membri ai guvernului rus au negat în mod repetat că ar avea planuri de a invada sau ataca Ucraina; inclusiv purtătorul de cuvânt al guvernului, Dmitri Peskov, la 28 noiembrie 2021, ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, la 19 ianuarie 2022, ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, la 20 februarie 2022, și ambasadorul rus în Republica Cehă, Alexander Zmeevsky, la 23 februarie 2022. – text din wikipedia Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent).

“Principalul obiectiv al politicii externe a Occidentului este de a crea un centru de putere in jurul Rusiei. Orice acțiune a Occidentului în privința fostelor republici sovietice este privita ca dăunând intereselor Rusiei. Europa încheie cu Ucraina acorduri bilaterale, care subminează interesele Rusiei”, este de parere Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie de la Moscova.

Ministrul ucrainian de externe D. Kuleba în discursul sau de la Adunarea Generala a ONU din decembrie 2021, cere ca lumea sa faca totul pentru a stinge „focul” din Europa de Est declarând ca un război în Ucraina va însemna „sfârșitul ordinii mondiale asa cum o știm noi.”

Teorii despre actiunea Rusiei: Unii spun ca Rusia a atacat Ucraina datorita politicienilor din Vest si promisiunilor lor – în schimbul unirii Germaniei vestul le promite ca nu va extinde granitile NATO spre est, transmite o televiziune din Germania, Weltspiegel.

Altii considera ca Rusia face parte din Great Reseat. Potrivit http://www.weforum.org pe 13 octombrie 2021, s-a afirmat ca „Rusia va avea un rol principal în modelarea traictoriei celei de-a patra revolutii.”

Margarete Klein ( decan al Colegiului de Conducere și Etică de la Colegiul de Război Naval) considera că drumul pro-european al Ucrainei este susținut economic de Vest și mai cu seamă de Uniunea Europeană. Prin urmare, unul dintre obiectivele Rusiei în războiul hibrid este să torpileze economia Ucrainei.

Si Patriarhul Kirill are propria explicatie spunând că acest conflict este o prelungire a unei ciocniri culturale fundamentale între lumea rusă mai largă şi valorile liberale occidentale, exemplificată prin paradele gay. „Ca să intri în clubul acestor ţări condiţia necesară este să organizezi o paradă gay. Şi nu să emiţi o declaraţie politică, ‘suntem cu voi’, nu să semnezi vreun acord, ci să ţii aceste parade”, a spus patriarhul la slujba din 6 martie.

Pe 15 februarie 2022, președintele american Joe Biden, adresându-se direct poporului rus, spunea: “Nu suntem dușmanii voștri și nu cred că doriți un război distructiv sângeros împotriva Ucrainei, o țară și un popor cu care împărtășiți legături atât de profunde! Nu avem rachete în Ucraina și nu avem planuri să le punem acolo. Nu țintim poporul Rusiei. Nu căutăm să destabilizam Rusia.”

Si apoi, pe un ton mai amenințător a continuat: “Statele Unite vor apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO. Angajamentul față de Articolul 5 al NATO este pentru noi sacru. Dacă Rusia atacă SUA sau pe aliații săi prin metode de război asimetric, așa cum ar fi cele cibernetice, suntem pregătiți să răspundem”.

Deși a primit mai multe avertizări din partea președintelui american si a celor din UE, președintele Zelenski afirma la începutul lui ianuarie 2022 ca principalul risc pentru Ucraina nu este reprezentat de o invazie rusă, ci de o „destabilizare din interior”, cerând totodată statelor occidentale să nu creeze panică prin declarații legate de iminența unui atac al Rusiei.

„Nu avem nevoie de această panică, pentru că trebuie să stabilizăm economia” ţării, a subliniat Zelenski într-o conferinţă de presă.

Pe 24 februarie, în jurul orei 5:30, trupele rusești au lovit infrastructura militară ucraineană, aviația, sistemele de apărare aeriană, aerodromurile militare, dar și mai multe locuințe în care existau civili.

Declarații la începerea războiului: Putin afirma ca Rusia nu plănuiește sa preia Ucraina. El susține ca acțiunea sa are ca scop „protejarea oamenilor care au fost supuși genocidului timp de opt ani de regimul de la Kiev, denazificarea si demilitarizarea Ucrainei.”

Zelenski, președintele Ucrainei, fost actor de televiziune si comediant , a câstigat alegerile din 2019 cu promisiunea de a pune capăt luptelor din regiune Donbas, dar el a minimizat pericolul unui război cu Rusia susținând ca amenințările exista de mai multi ani. După atacul armatei ruse el a declarat într-un comunicat catre tara:

„Rusia a început astăzi un atac asupra Ucrainei. Putin a început războiul împotriva Ucrainei, împotriva întregii lumi democratice. El vrea să-mi distrugă țara, țara noastră, tot ceea ce am construit, tot ceea ce trăim”.

25 februarie- Putin cere armatei ucrainene sa preia puterea în propriile mâini, afirmând: „se pare ca ne va fi mai ușor sa ne înțelegem cu voi decât cu aceasta banda de drogati si neo – nazisti care s-au stabilit la Kiev si au luat ostatic întreg poporul ucrainian.

26 februarie – Lavrov le răspunde ziariștilor de la CNN îngroziți de ceea ce se întâmpla în Ucraina: „daca acum sunteți îngroziți de ceea ce se întâmpla în Kiev, a fost cineva de la CNN vreodată în Donbass? Si ați văzut cum distrug scoli acolo, cum ucid femei cu bebeluși în brațe? A fost vreunul dintre voi acolo?”

28 februarie – Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut, în convorbirea cu omologul său din Franţa, Emmanuel Macron, garanţii de securitate din partea NATO, recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeei şi demilitarizarea Ucrainei

Armata rusa preia controlul asupra Canalului Strategic al Crimeii de Nord care furnizează 85% din apa dulce a peninsulei si care a fost blocat de regimul de la Kiev în 2015.

20 martie – Într-o conferință de presă, Putin afirmă că în Ucraina există o rețea de zeci de laboratoare conduse și finanțate de Pentagon în care se produc si se experimentează arme biologice. China, a susținut acuzațiile făcute de Moscova în cadrul întâlnirii Consiliului de Securitate al ONU. Deși această afirmație a fost contestată de către OMS, de către Înaltul Comisar pentru Dezarmare, Izumi Nakamitsu, de către președintele ucrainian care a afirmat că este un „delir nebunesc” al Kremlinului, și de către ambasadoarea americană de la ONU, Linda Thomas-Greenfield, subsecretara de stat Victoria Nuland în cadrul ultimei ședințe a comisiei de relații internaționale a Senatului, după o întrebare directă adresată de senatorul republican Marco Rubio cu privire la presupusele arme biologice din Ucraina a afirmat: „Ucraina are laboratoare biologice de cercetare. Explorăm împreună cu partenerii ucraineni ce soluții există pentru ca materialele de cercetare să nu ajungă în mâna forțelor ruse”, a răspuns Nuland.

De altfel Departamentul Apărării din SUA are un site care conține acest clip de presă despre deschiderea unei unități de cercetare biologică în Ucraina, în 2010.

„Senatorul american Dick Lugar a salutat deschiderea Laboratorului Central Interimar de Referință din Odessa, Ucraina, săptămâna aceasta, anunțând că acesta va avea un rol determinant în cercetările pe agenți patogeni periculoși folosiți de bio-teroriști. Laboratorul de bio-securitate de nivelul 3 va fi folosit la studierea antraxului, tularemiei și febrei Q, precum și altor agenți patogeni periculoși.”

Apoi raportul din 2011 al Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite, explica de asemenea că laboratorul din Odessa „se ocupă cu identificarea agenților patogeni biologici deosebit de periculoși”.

Potrivit Yahoo News, pe tot parcursul anului 2014, paramilitarii CIA au antrenat trupe ucrainiene din prima linie în lupta împotriva separatistilor susținuți de rusi, în Donbas- recunoscute oficial de către armata SUA.

China răspunde apelului NATO de a condamna invazia brutală a Rusiei spunând că nu au nevoie de lecții de justiție de la cineva care încalcă dreptul internațional.

8 martie – Rusia oferă Ucrainei condițiile pentru a pune capăt ostilităților:

• să înceteze acțiunile sale militare
• să-și modifice constituția pentru a asigura neutralitatea
• să recunoască Crimeea ca teritoriu rus
• să recunoască Republicele separatiste Donetsk și Lugansk ca state independente. Nu are alte pretenții teritoriale și nu vrea capitularea Kievului, asigura purtătorul de cuvânt al Kievului

23 martie – Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în discursul rostit prin videoconferință în faţa membrilor Parlamentului Franţei, cere intensificarea eforturilor ţărilor europene pentru „apărarea libertăţii comune” şi pentru a forţa Rusia să accepte pacea.

1 martie – Președintele Braziliei Jair Bolsanaro, refuza sa sancționeze Rusia pentru invazia Ucrainei

1 martie – în timpul discursului lui Lavrov, ministrul de externe rus, diplomații UE părăsesc tara în semn de protest

7 aprilie – Ambasada rusă a difuzat o postare, care a fost apoi retrasă, intitulată „platou de filmare”, însoţită de o fotografie arătând o mulţime de jurnalişti în ceea ce pare a fi o stradă din Bucea, sugerându-se că masacrele de civili comise în acest oraş de trupele ruse au fost o „înscenare”. Potrivit procurorului general al Ucrainei, Irina Venediktova, trupurile neînsufleţite a 410 civili au fost descoperite la Bucea şi în alte zone din regiunea Kievului după retragerea trupelor ruse. Moscova a dezminţit uciderea de civili la Bucea, fiind evocate „falsuri” ale presei.

16 iulie – Arabia Saudită își dublează importurile de petrol din Rusia la preț scăzut, pentru a și-l vinde pe al său la prețul de pe piețele mondiale

18 iulie – Zelenski îi demite din funcții pe procurorul general al țării și pe șeful serviciilor secrete

8 august – Amnesty International a acuzat Ucraina că și-ar ascunde arsenalul, soldații și facilitățile militare între civili.

20 august – o puternică explozie provocată potrivit primelor supoziții ale poliției de un exploziv plasat în Toyota Land Cruiser în care se afla Daria Dughin, a dus la moartea acesteia. Daria era fica lui Alexandr Dughin, un geopolitician, filosof, sociolog și politician rus, cunoscut pentru ideile sale ultranaționaliste si un apropiat al lui Putin. De asemenea, este președintele Partidului Eurasiatic – mișcare ce pledează pentru edificarea unui suprastat eurasiatic capabil să se opună hegemoniei americane. A scris mai multe cărți de geopolitică, printre care și Bazele geopoliticii (1997). Mai multe voci susțin ca el era cel vizat, Daria împrumutând autoturismul de la tatăl sau în acea noapte.

21 septembrie – SUA, Germania și Franța au afirmat că nu vor recunoaște niciodată rezultatele așa-ziselor referendumuri convocate de oficiali susținuți de ruși din patru regiuni ucrainene (Lugansk și Donețk, Zaporijjia și Herson), pentru a întreba cetăţenii dacă ar trebui să devină parte a Rusiei.

13 octombrie – Adunarea Generală ONU a aprobat cu o largă majoritate o rezoluţie care condamnă anexarea de către Rusia a patru teritorii ucrainene , considerând că este ilegală şi prin urmare nu poate fi validata: 143 au votat pentru, 35 s-au abținut (între care China si India) 4 au votat împotriva (Siria, Nicaragua, Coreea de Nord si Belarus)

30 septembrie – Ultima declarație a lui Putin în legătură cu sabotajul Nord Stream 2:

„Cetățeni ai lumii, vă vorbesc știind că mesajul meu va fi manipulat. Sunt acuzat că sunt un făptuitor, dar am vrut doar să-mi protejez oamenii, care au fost atacați de peste 10 ani. Nu sunt împotriva cetățenilor Europei, ci liderii voștri sunt împotriva voastră! Acesta este apelul vostru de trezire.

Naziștii au câștigat cel de-al Doilea Război Mondial! Liderii UE sunt naziști și știți bine acest lucru. Este același club, care are aceeași abordare ca și alte state sclavagiste. Ei ignoră părerea voastră și a mea.

De ce mi-aș sabota propriile conducte de gaz? Aș putea doar să închid robinetul. Aceste acuzații împotriva Rusiei sunt foarte ușor de dezmințit.

Cine bombardează centrala nucleară? Europa este condusă de naziști, care se închină lui Satana!
Treziți-vă, oameni buni, aveți destule lucruri cu care să vă ocupați. Totul este o fraudă, sunteți mințiți!”

Într-un alt discurs, Putin declara ca mai devreme sau mai târziu, Occidentul va trebui sa discute despre viitorul comun. El afirma ca exista doua tipuri de Occident: unul naționalist, religios, conservator si altul, globalist, agresiv, cu ideologie total diferita. Cu prilejul acestui discurs (27 octombrie) Putin cere dialog de pace.

1 octombrie – după ce Rusia a semnat tratatele de anexare a celor 4 regiuni, presedintele Ucrainei declara ca ce s-a întâmplat la Moscova este o farsa si ca tara sa a luat decizii pentru a se apara: ”Am anunţat deja detalii în această după-amiază legate de cererea noastră pemntru o aderare accelerată la NATO. Şi despre evidenta disponibilitate a Ucrainei pentru negocieri cu Federaţia Rusă – dar cu alt preşedinte al Rusiei, care să înţeleagă ce se întâmplă. Acum vreau să adaug ceva despre decizia Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare privind sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Rusia. Este o listă foarte lungă, nume chiar faimoase. Oricum, nu ne concentrăm pe volum, ci pe demontarea influenţei ruseşti şi în acelaşi timp influenţarea stării lucruri în Federaţia Rusă”.

7 octombrie – Zelensky cere NATO să lanseze „atacuri preventive” împotriva Rusiei pentru a „elimina posibilitatea” unui atac nuclear rusesc. „Ce trebuie să facă NATO? Să facă imposibil ca Rusia să folosească arme nucleare. Dar ceea ce este și mai important, mă adresez din nou comunității internaționale, așa cum am făcut-o și înainte de 24 februarie. Lovituri preventive, pentru ca ei să știe ce îi va aștepta dacă vor folosi o armă nucleară”, a declarat președintele ucrainian într-o videoconferință la Institutul australian Lawy.

28 octombrie – Olanda este prima țară NATO care folosește vehicule terestre de război fără pilot. Roboții ucigași au ajuns în Europa. Armata Regală a Țărilor de Jos a testat ‘UGV-uri THeMIS’ înarmate în Lituania, la doar câteva sute de kilometri de Ucraina. Acestea pot fi folosite ca armă antitanc, platformă de aterizare pentru drone, vehicul medical sau chiar mașină de pompieri. La fel ca o dronă fără pilot.
Vehiculele pot patrula în mod autonom sau pot fi controlate de la distanță de un soldat.

28 octombrie – PUTIN declarație:
„Ne aflăm la un punct de cotitură istoric.
În fața noastră este, poate, cel mai periculos, imprevizibil, dar important deceniu de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Occidentul este incapabil să guverneze umanitatea de unul singur, dar încearcă cu disperare – și majoritatea națiunilor lumii nu mai sunt dispuse să suporte asta, aceasta este principala contradicție. Situația este revoluționară – cei de sus nu pot iar cei de jos nu vor, așa cum spune clasicul.” Viitoarea ordine mondială prinde contur în fața ochilor noștri.

1 noiembrie- Mihai Podoliak, consilierul șef al administrației prezidențiale de la Kiev cere comunității internaționale să înceteze cu ofertele făcute Ucrainei de a capitula sub masca diplomației, ca urmare a faptului că tot mai multe tari cer regimului de la Kiev să meargă la negocieri.

15 noiembrie – la o întâlnirea a grupului G20, Zelenski îsi prezinta pentru prima data planul de pace în zece puncte. Acesta prevede:

1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia.
2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume.
3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti.
4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia.
5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei – despre care Zelenski a spus că „nu poate fi negociată” – şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU.
6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia.
7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti.
8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei.
9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina.
10. Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părţile implicate.

29 noiembrie -reuniunea NATO de la Bucuresti

Jens Stoltenberg a subliniat că o victorie a preşedintelui rus, Vladimir Putin, ar reprezenta „o tragedie” pentru Ucraina, dar şi pentru lumea întreagă.

„În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, războaiele sunt greu de prevăzut. Am văzut că preşedintele Putin a făcut o mare greşeală strategică. A subestimat puterea, forţa poporului, dar şi a armatei, şi nivelului politic din Ucraina. A crezut că poate să preia controlul întregii ţări în doar câteva zile, după care trupele ruse au fost respinse din Kiev, apoi din Harkov, apoi din Herson. Sarcina noastră este să sprijinim Ucraina, pentru că ştim că singura modalitate de a obţine un rezultat pozitiv este să întărim capacitatea lor de luptă. La un moment sau altul, războiul probabil că se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă”, a spus el.

Dmytro Kuleba: „Ultima oară când am fost la o astfel de întâlnire am cerut „arme, arme, arme”. Multe s-au schimbat de atunci și ați văzut cât a contat, cât am putut să le valorificăm. Vreau să vă mulțumesc pentru că ați livrat armele necesare Ucrainei.
Azi am alte trei cuvinte: „Rapid, rapid, rapid”. Apreciem ce ați făcut, dar războiul continuă. Am dovedit că putem bate Rusia, dar deciziile privind armele și producția de noi arme trebuie luate mai rapid, la fel și livrările trebuiesc grăbite. Asta discutăm, cum să grăbim totul.
Acum și energia e la fel de importantă ca ajutorul militar. Transformatoare, generatoare și alte echipamente sunt foarte importante.
Avem nevoie de apărare antiaeriană – sisteme IRIS-T, Patriot, Hawk – și avem nevoie și de transformatoare și generatoare.”

20 decembrie – a avut loc o explozie gravă pe gazoductul Urengoy-Pomary-Uzhhorod (Yamal), care transportă gaz rusesc spre Europa prin Ucraina. 3 persoane au murit. Conducta, construită în anii 1980, intră în Ucraina prin punctul de contorizare Sudzha, în prezent principala rută prin care gazul rusesc ajunge în Europa.

22 decembrie – „Planurile SUA de a transforma Rusia într-o colonie au eșuat. Rușii și-au păstrat memoria istorică și valorile de bază”, a declarat purtătorul de cuvânt al Dumei, Vyacheslav Volodin.

„Astăzi, multe țări europene sunt colonii ale Statelor Unite pentru că și-au abandonat valorile și memoria istorică. Washington a pregătit aceeași soartă pentru țara noastră, pentru Rusia. Dar aceste planuri au eșuat.”

24 decembrie – la zece luni de la începerea razboiului, Volodimir Zelenski, într-un videoclip se adreseaza poporului spunând: „Am îndurat la începutul războiului – am rezistat la atacuri, ameninţări, şantaj nuclear, teroare, lovituri cu rachete. Vom rezista şi în această iarnă, pentru că ştim pentru ce luptăm” si apoi „Ucrainenii îşi vor crea propriul miracol de Crăciun, arătând că vor rămâne neînvinşi în ciuda atacurilor ruseşti care au aruncat milioane de oameni în întuneric. Chiar şi în întuneric complet, ne vom găsi unul pe altul pentru a ne îmbrăţişa strâns. Iar dacă nu există căldură, ne vom îmbrăţişa mult timp pentru a ne încălzi”, a spus el.

Exista o teorie (a conspirației), conform căreia Ucraina a încercat de mai multe ori sa determine NATO ca sa intre în război. Aceasta teorie numita „Cronica agresiunii nedeclarate a Ucrainei împotriva NATO” este o lista de accidente din timpul acestui conflict armat:

1. 2 martie – Sistemul ucrainean de apărare aeriană S-300 a distrus un avion de vânătoare românesc MiG-21. Pilotul a murit.
2. 2 martie – Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât un elicopter de transport militar românesc Mi-8, care zbura pentru a căuta avionul de vânătoare MiG-21 doborât de Ucraina.
3. 3 martie – Vasul de transport în vrac estonian Helt a fost distrus de o mină navală ucraineană în largul Odessei. Patru persoane au fost date dispărute.
4. 10 martie – UAV-ul ucrainean Tu-141 „Swift” a atacat Zagreb. Din fericire, nimeni nu a murit.
5. 13 martie – Volkssturm-ul ucrainean a doborât în regiunea Irpen mașina unui jurnalist american de la New York Times, Brent Reno, care, potrivit serviciilor secrete iraniene, a lucrat ca ofițer CIA în Irak.
6. 9 septembrie – Un distrugător de mine românesc a fost distrus de o mină navală ucraineană în apropiere de Constanța. Din fericire, nu au existat victime.
7. 9 noiembrie – O navă turcească a fost distrusă de o mină navală ucraineană în largul coastelor turcești. Din fericire, nimeni nu a murit.
8. 15 noiembrie – Sistemul ucrainean de apărare aeriană S-300 a atacat Polonia, distrugând 2 cetățeni polonezi și o semiremorcă.

După destrămarea URSS, trupele ruse au intervenit în Cecenia – prima data în 1994 când trupele rusești au pătruns în teritoriu pentru a „restabili ordinea constituțională” si a doua oara, pe 26 august 1999, după invadarea Daghestanului de către Brigada Internațională Islamică de Menținere a Păci. În 2008, când forțele armate georgiene au desfășurat operațiuni militare împotriva regimului separatist oset, trupele rusești au intervenit de partea osetilor, si în urma acestui război, Osetia de Sud a devenit entitate statală a Federației Ruse.

Pe parcursul anului 2022, Ucraina a primit ajutor si împrumuturi din străinătate în valoare de 32 de miliarde de dolari. Din aceasta suma, 40% a venit din SUA, 25% din UE si 8% de la Fondul Monetar International.

Surse: https://curierulnational.ro/

https://www.rfi.ro/

https://www.afp.com/

https://ro.wikipedia.org/

https://www.dw.com/

https://stirinews.ro/

https://www.stiripesurse.ro/

https://www.mediafax.ro/

https://romania.europalibera.org/

https://www.reuters.com/

https://evz.ro/

https://romania.europalibera.org/

Surse: https://alephnews.ro/

https://www.9am.ro/

https://historia.ro/

Anul 2022 VI – România si Republica Moldova

ROMANIA

4 februarie – companiile franceze din cadrul celei mai mari organizaţii patronale din această ţară, Mouvement de Entreprises de France, sunt interesate în special de proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară finanţate prin PNRR si în consecinta guvernul francez anunta tot mai intens sprijinul acordat României pentru intrarea acesteia în spațiul Schengen.

Aproximativ 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lunii februarie în România, pentru a întări poziţia defensivă a NATO. Franţa joacă un rol de naţiune-cadru în această misiune multinaţională care urmează să îşi sporească prezenţa cu 1.000 de militari până la sfârşitul anului. La rândul său, Parisul este pregătit să îşi majoreze contingentul dacă va fi nevoie.

11 aprilie – După un an de guvernare PNL-USR-UDMR, alianța se destramă, iar Iohannis susține asocierea dintre liberali și social-democrați, un parteneriat la care nimeni nu s-ar fi gândit în urmă cu un an. Liberalii îsi aleg un nou presedinte de partid în persoana premierului Nicolae Ciuca.

6 mai – Jill Biden în România și Slovacia: o „vizită strategică”

15 iunie – vizita presedintelui francez în România la baza Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pe fondul razboiului din Ucraina

29 iunie – Președintele Biden anunță creșterea prezenței militare a SUA în România: O nouă forță de luptă cu 3.000 de soldați și 2.000 de angajați

13 iulie – Armata României, prezentă la parada militară de Ziua Națională a Franței

18 iulie – Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din UE

1 septembrie – Guvernul impune taxă de solidaritate pentru toti producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, printr-o Ordonanța de Urgenta

24 octombrie 2022– În România, chiar la granița cu Ucraina, unitățile aeriene de elită americane exersează ‘pentru război’ – gata să fie „dislocate pe orice câmp de luptă din lume în câteva ore”.

24 octombrie – la 2 săptămâni după declarația pentru care a fost blamat de toată lumea, Constantin Dincu își prezintă demisia. Motivația este „neînțelegeri cu președintele României”, ceea ce ridică mari semne de întrebare și surprinde pe toată lumea. Această cerere ( un document scris) va deveni o filă de istorie.

1 august – Romania devine ” casa” trupei aeropurtate de atac 101. Generalul american, Joseph McGee a declarat că întoarcerea diviziei în Europa este un moment istoric, care are rădăcini în cel de-al Doilea Război Mondial.

„La 15 august 1942, această divizie a fost construită special pentru a elibera Europa. Prima noastră operaţiune de luptă, asaltul aerian din Normandia din 6 iunie 1944” , a spus McGee

28 noiembrie – Reuniunea Liderilor de la Munchen la Bucuresti. Reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO și Forumul București organizat de German Marshall Fund și ASPEN, toate cu participarea unor oficiali de rang înalt din zona Balcanilor, Mării Negre, Uniunii Europene.

29 noiembrie – reuniune NATO la București. Discuțiile s-au concentrat pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, punerea în aplicare a noului concept strategic al NATO, securitatea energetică, protecţia infrastructurii critice şi eforturile NATO de a construi capacitatea şi de a consolida rezilienţa în Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina. La reuniune au participat ca state invitate și miniştrii de Externe ai Finlandei şi Suediei.

8 Decembrie – votul în Parlamentul Europei, doua împotriva (Austria si Olanda), si România nu intra în Shenghen. Reacțiile românilor sunt vehemente si instiga la boicotarea tuturor firmelor si băncilor de pe piața româneasca.

9 decembrie – Austria se opune intrarii României si Bulgariei în spațiul Shengen motivând ca cele doua tari trebuie să își securizeze mai bine granițele în fața fluxului migrator.

13 decembrie – declaratiile cancelarului austriac Nehammer „Dacă vreau să am un spațiu Schengen, am nevoie de frontiere externe puternice pentru ca frontierele interne să poată fi desființate. Dar acest lucru nu a mai funcționat de foarte mult timp,” a spus el potrivit tt.com. El susține ca este „absolut, inadmisibil să se amestece problemele de politică de securitate cu cele de politică economică”, referindu-se la amenintarile cu boicotarea companiilor austriece din România si Bulgaria.

15 decembrie – Premierul Ciuca depunde Memorandumul inițial pentru aderarea României la sediul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) din Paris, organizație din care fac parte 38 de țări cu economii dezvoltate inclusiv SUA, Germania, Franța, Japonia, Danemarca, Elveția. România a mai încercat sa adre de trei ori: în 2004, în 2012 şi ultima dată în 2014.

17 decembrie – Reuniunea la București între Klaus Iohannis şi premierul Ungariei, Viktor Orban dedicată proiectului unui cablu submarin care ar urma să transporte, prin Marea Neagră, energie electrică produsă în mod sustenabil în Azerbaidjan și Georgia, din generatoare eoliene și solare, în prezenta președinta comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

26 decembrie – Agenția Uniunii Europene pentru protecția frontierelor, Frontex, a raportat cele mai mari aglomerații în anii 2015 și 2016. Jumătate din peste 300.000 de imigranți au venit pe ruta balcanică, iar în Serbia, tranzitul a crescut cu peste 100%. De acolo trec prin Ungaria și își fac loc către Austria, Germania și țările nordice, anunța, realitatea.net.

„Fenomenul” David Popovici – din 20 iunie pâna pe 5 septembrie, David Popovici a cucerit 13 medalii devenind cel mai tânăr campion mondial din istoria nataţiei si primul înotător român din toate timpurile dublu campion mondial. Pentru performantele sale a fost decorat de preşedintele României Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler.

Palmaresul lui David Popovici în 2022:

Campionatul european juniori – 4 medalii de AUR – 50, 100, 200 m liber şi ştafetă 4 x100 m liber masculin si una de ARGINT – ştafetă mixtă 4×100 m liber
Campionatul mondial de juniori – 3 medalii de AUR – 100, 200 m liber şi ştafetă 4×100 m liber masculin si una de ARGINT – ştafetă mixtă 4×100 m liber
Campionatul european de seniori – 2 medalii de AUR: 100, 200 m liber
Campionatul Mondial de seniori – 2 medalii de AUR: 100, 200 m liber
Campionatul mondial în bazin scurt – una de ARGINT: 200 m liber

Alte performante în sportul românesc:

Ancuţa Bodnar, a cucerit aurul atât la Campionatele Europene cât şi la Mondiale la dublu vâsle. Aur si la 8+1 la Europene-

La Mondialele din Cehia, de la Racice, România a încheiat pe locul trei în clasamentul pe naţiuni, cu patru medalii de aur: simplu vâsle feminin, categorie uşoară (Ionela Cozmiuc), echipajul masculin de dublu rame (Marius Cozmiuc, Sergiu Bejan), dublu vâsle feminin (Ancuţa Bodnar, Simona Radiş), opt plus unu feminin (Magdalena Rusu, Iuliana Buhuş, Adriana Ailincăi, Maria Tivodariu, Mădălina Bereş. Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu, Victoria-Ştefania Petreanu).

La Campionatele Europene din Germania, de la Munchen, România a obţinut o clasare mai bună în ierarhia pe naţiuni: locul doi, cu opt medalii – cinci de aur şi trei de bronz.

Cătălin Chirilă a cucerit la Campionatele Mondiale de kaiac-canoe de la Halifax, din Canada, prima medalie la canoe pentru România după cinci ani, argint la C1 – 500 m, şi primul aur pentru România după 36 de ani la C1 – 1000 m. A repetat performanta la Campionatele Europene de la Munchen.

La Campionatele Europene de tenis de masa pe toate cele trei trepte ale podiumului la dublu feminin au urcat românce, bronzul revenindu-i perechii Adina Diaconu/Maria Xiao (Spania). Pe primele doua locuri perechile: Bernadette Szocs/Sofia Polcanova si Elizabeta Samara/Andreea Dragoman.

Campionatul European de atletism aur câstigat de Bianca Ghelber la aruncarea ciocanului, prima medalie obţinută de România la o competiţie europeană după 12 ani.

Loredana Toma a câştigat în decembrie medalia de aur la totalul olimpic şi la stilul smuls, în cadrul categoriei 71 kg, la Campionatele Mondiale de haltere de la Bogota.

Șase medalii la Campionatele Europene şi Mondiale de lupte: Alin Alexuc-Ciurariu si Alexandra Anghel bronz la lupte greco-romane – CM iar La Campionatele Europene: aurul prin Andreea Beatrice Ana , argintul prin Nicu Ojog şi bronzul prin Alina Vuc şi Kriszta Incze .

MOLDOVA

Republica Moldova s-a confruntata cu o criza a imigranților ucraineni (Moldova a devenit prima în topul celor cinci țări care au primit refugiați din Ucraina – cu aproape 1400 de oameni raportați la 10.000 de locuitori), criza energetica, proteste la Chisinau îndreptate împotriva președintei Maia Sandu, riscuri de securitate nesoluționate, amenințări din partea Rusiei. De la începutul războiului Republica Moldova si-a anunțat neutralitatea.

26 aprilie – incidentele din regiunea transnistreană (mai multe explozii la unele obiective din stânga Nistrului ce deserveau Rusia) , au alertat comunitatea europeana care a cerut cetățenilor sai sa părăsească aceasta regiune. Administrația separatista de la Tiraspol a decretat „cod roșu de alertă teroristă” si a fortificat posturile militare, a montat blocuri din beton la toate intrările și ieșirile din orașe și a restricționat accesul diplomaților ucraineni în Zona de Securitate.

18 mai – Maia Sandu: „Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană”, a declarat președinta Republicii Moldova într-un discurs în fata Parlamentului European

26 mai – Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova, în arest la domiciliu pentru 30 de zile, fiind acuzat de corupție, de faptul că ar fi acceptat ca partidul să fie finanțat de o organizație criminală, de trădare de patrie și de îmbogățire ilicită.

Fostul președinte susține că este nevinovat și că dosarul este motivat politic. După pronunțarea deciziei, Igor Dodon a declarat, citat de ZdG:

„Consider acest dosar politic și la comanda doamnei Maia Sandu, care imediat după ce a intrat în funcție a pus presiune pe procurorul general pentru ca să-mi deschidă mie dosar penal. De cazul meu se ocupă 53 de procurori. (…) În ultimele luni eu am primit zeci de mesaje să fug din țară. Nu am de gând să fug. Eu o să rezist”, a spus între altele fostul președinte, care a acuzat-o totodată pe președinta Maia Sandu că ar vrea astfel să desființeze Partidul Socialiștilor.

26 mai – Maia Sandu, discurs istoric la Harvard: „Obținerea statutului de candidat UE este o ancoră pentru independența noastră”

29 iulie – vizita presedintei republicii Moldova la Bucuresti pentru a cere ajutor. „Vrem să cumpărăm gaze din România, acum. Dacă Republica Moldova va fi atacată de Rusia vom cere ajutor”, a spus ea.

10 august – guvernul de la Chișinău a aprobat acordul de înființare a unui nou punct de trecere a frontierei moldo-române: Leova – Bumbăta, de la Prut. Va fi construit un pod plutitor, care va lega cele două maluri.

11 august – a fost semnat și un acord de furnizare pe bază comercială a energiei electrice între România și Republica Moldova. Primele tranzacții vor avea loc în octombrie. De asemenea, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău care este operațional poate oferi o plasă de siguranță, Moldovei în cazul în care Rusia va închide robinetul.

24 noiembrie– atacurile Rusiei în Ucraina au lasat Moldova pe întuneric

17 decembrie – Comisiei pentru Situații Excepționale a suspendat licenta a sase posturi de televiziune ( între care TV6, Orhei TV, Primul în Moldova), controlate de politicianul Ilan Sor, un om de afaceri și politician care a fugit din Republica Moldova din cauza problemelor cu justiția, motivând ca au reflectat „în mod tendențios și manipulatoriu evenimentele din țara noastră dar și cele legate de războiul din Ucraina,” dupa cum a mentionat șefa Cabinetului de miniștri. De altfel, Ilan Sor a fost acuzat ca ar fi platit manifestantii care au demonstrat la Chisinau împotriva prețurilor mari la resursele energetice si a guvernului.

7 decembrie – Institutul Democrat Național din SUA i-a oferit presedintei Maia Sandu premiul pentru democrație ,,Madeleine K. Albright 2022”, pentru „angajamentul față de democrație și drepturile omului”, cu ocazia vizitei acesteia în America unde a avut întâlniri cu mai multe oficialități. Acest premiu a mai fost decernat în 2022 președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski și prim-ministrului Lituaniei, Ingrida Šimonytė.

Surse: https://curierulnational.ro/

https://www.rfi.ro/

https://www.afp.com/

https://ro.wikipedia.org/

https://www.dw.com/

https://stirinews.ro/

https://www.stiripesurse.ro/

https://www.mediafax.ro/

https://romania.europalibera.org/

https://www.reuters.com/

https://evz.ro/

Anul 2022 V- alte evenimente

5 ianuarie Australia – Djokovic a sosit în Australia la 5 ianuarie, pentru a participa la Australian Open însă forțele de ordine l-au reținut timp de 8 ore pe aeroport, timp în care a avut loc o audiere. La final ofiţerii poliţiei de frontieră au decis să-i anuleze lui Djokovic viza de intrare în ţară, pentru că nu este vaccinat şi astfel nu respectă regulile sanitare locale pentru cetăţenii care doresc să călătorească în Australia, tenismenul fiind plasat în izolare la un centru de imigranți.

Novak Djokovic a făcut apel la decizia autorităţilor şi a primit câştig de cauză, la 10 ianuarie, din partea unui tribunal local din Melbourne. El a fost eliberat din centrul pentru imigranţi şi a început să se antreneze la Melbourne Park, însa ministrul australian al Imigraţiei, Alex Hawke, a anulat, a doua oară viza de intrare în ţară deţinută de liderul ATP, decizie de asemenea contestată de avocaţii lui Djokovic. Decizia curții a stârnit un val de reacții la nivel international, atât pro cât si contra.

În schimb, președintele Serbiei a acuzat guvernul australian de „hărțuirea” și „torturarea” jucătorului de tenis.

Aleksandar Vucic, preşedintele Serbiei: „Dacă aţi vrut să-l împiedicaţi pe Djokovic să câștige al 10-lea trofeu la Melbourne, de ce nu l-ai trimis înapoi imediat? De ce nu i-ați spus că este imposibil să obții o viză în țara voastră? De ce îl hărțuiţi și îl persecutaţi? Nu numai pe el, ci și pe familia lui și întreaga sa națiune, care este o națiune liberă și mândră. Este nevoie de toate astea pentru a câștiga nişte alegeri?”.

14 martie – Alberto Fernandez, presedintele argentinian, aflat într-o vizita în Patagonia, unde guvernul vrea sa deschida un urias priect minier pentru exploatarea zacamintelor de aur, argint si uraniu, a fost atacat de multimea furioasa cu pietre.

19 martie – în BRAZILIA se închide aplicația Telegram de catre Curtea Constituționala în vederea alegerilor din octombrie. Deoarece Bolsonaro este un mare critic al BigPharma si un susținător al lui Putin, se vrea a fi înlăturat.

20 iunie – este ales primul președinte de stânga în istoria Columbiei – Gustavo Petro

22 iunie – Puternic cutremur în Afganistan. Un prim bilanţ anunţă peste 900 de morţi şi cel puţin 600 răniți

26 iunie – La Oslo, un atac armat s-a soldat cu doi morţi şi 21 de răniţi, zece grav, un atac tratat de către serviciile norvegiene de informaii interne PST drept ”un act de terorism islamist”, iar un Gay Pride a fost anulat.

6 iulie – Letonia restabilește serviciul militar obligatoriu

6 iulie – Suedia și Finlanda au semnat protocolul de aderare la NATO

13 iulie – Sri Lanka: Președintele țării a fugit în insulele Maldive. Noi manifestații violente la Colombo. Stare de urgență

20 august – o moțiune ce a fost depusă de 36 deputați nemulțumiți de semnarea unui acord privind legăturile cu puternica biserică ortodoxă din Serbia, a dus la răsturnarea guvernului din Muntenegru, condus de Dritan Abazovic, după 100 de zile de guvernare. Muntenegrul și-a declarat independența în 2006 și are deja depusă candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeană din 2008. Este membru al NATO din 2017.

1 septembrie INDIA – Serum Institute of India (SII), cel mai mare producător de vaccinuri din lume, a dezvoltat primul ser împotriva cancerului cervical, conceput pentru a combate tipurile 16 şi 18 de HPV, precum şi tipurile 6 şi 11, si care urmează să ajungă în curând pe piaţă, au anunţat reprezentanţii acestei companii farmaceutice şi ai Guvernului de la New Delhi, informează Reuters și Agerpres.

30 septembrie – alegeri legislative pentru a patra oara în ultimele 18 luni în Bulgaria, după căderea guvernului liberal reformist condus de Kiril Petkov din luna iunie.

Ziua incendiilor 15 octombrie:

• incendiu de proporții în închisoarea Evin din Teheran- Iran, în care se aflau un număr mare de deținuți politici.
• incendiu la sediul Arhiepiscopiei Tomisului. Întregul acoperiş al Palatul Arhiepiscopal a fost distrus, o suprafață de aproximativ 800 de metri pătrați.
• incendiu la un zgârie nori din Istanbul cu 24 de etaje. Oamenii au fost evacuaţi şi nu au existat victime.

15 octombrie – Companiile israeliene implicate în producția de carne sintetică (printată 3D) au ajuns la un acord cu o companie (Giraudi Meat, cu sediul la Monaco) pentru a-și comercializa produsul în Europa.

15 octombrie – În provincia olandeză Overijssel, viermii se află în meniul a 100 de școli primare. Copiilor li s-a prezentat o nouă experiență alimentară. Acest lucru face parte dintr-un pachet didactic despre alimentația „sănătoasă și durabilă” și
este un instrument încercat și testat: cel al schimbării de comportament prin copiii (încă) dezinhibați.

15 octombrie – Activiștii ecologisti aruncă cu suc de roșii pe pictura lui Van Gogh, ‘Floarea Soarelui’ din Londra, în valoare de 84 de milioane de dolari. Desigur, se pune întrebarea cum au putut acești tineri și un cameraman să ajungă în spatele barierei, fără ca agenții de securitate să intervină imediat.

30 octombrie – COREA DE SUD busculada de Halloween de la Seul, soldata cu 151 de morti, dintre care 19 cetăţeni străini, 80 de raniti si 350 de disparuti. Preşedintele Coreei de Sud, Yoon Suk-yeol, a anunţat o perioadă de doliu naţional până când consecinţele dezastrului vor fi ţinute sub control.

1 noiembrie – Fostul premier israelian Beniamin Netanyahu câștiga alegerile legislative în ciuda acuzațiilor de corupție în care este implicat. Aliații sai sunt mai mult de extrema dreapta scopul lor fiind chiar o modificare a harții prin anexarea Cisiordaniei.

4 noiembrie – Elon Musk, după preluarea Twitter cu o săptămână înainte, anunța concedieri în masa. Cei concediați intentează procese si câteva mari companii printre care Audi, anunța ca vor suspenda reclamele de pe plataforma.

7 noiembrie – Antonio Guterres la deschiderea summitului din cadrul COP27: ”Omenirea trebuie să aleagă între solidaritate și sinucidere colectivă”

15 noiembrie – Populația lumii a depășit 8 miliarde de locuitori, potrivit estimării oficiale a Națiunilor Unite.

15 noiembrie– în revista Human Reproduction Update, cea mai exhaustivă lucrare realizată până în prezent cu privire la scăderea concentrației de spermatozoizi la om, este publicat un studiu despre accelerarea fenomenului de scadere rapida a fertilitatii masculine, fenomen înregistrat nu doar în tarile nordice ci în toata lumea. Cauzele acestui declin au făcut obiectul a numeroase cercetări în ultimii douăzeci de ani, indicând factori individuali legați de stilul de viață (fumat, sedentarism, alimentație etc.) și cauze de mediu legate de poluarea atmosferică, de diverse medicamente și de omniprezența anumitor substanțe de sinteză în mediu și în lanțul alimentar (plastifianți și pesticide, în special).

www.lemonde.fr/planete/article/2022/11/15/le-declin-de-la-fertilite-masculine-est-mondial-et-s-accelere_6149933_3244.html

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a făcut în 2022 trei vizite în Rusia, ultima pe 21 noiembrie, când a participat la un forum despre energia nucleară desfăşurat pe malul Mării Negre la Soci, unde s-a plâns de piedicile europene, care întârzie avizele pentru proiectul centralei nucleare de la Packs. Rusia şi Ungaria au semnat în 2014 un contract pentru construcţia a două noi unităţi la centrala de la Paks, fiecare cu o capacitate de 1,2 Gigawaţi.

27 noiembrie – Preşedintele Guineei Ecuatoriale, Teodoro Obiang Nguema Mbasogo, aflat la putere din 1979, a fost reales, el fiind votat de 94,9 la sută din totalul participanţilor la scrutinul din 20 noiembrie, relatează AFP.

29 noiembrie – Compania britanică Rolls-Royce a anunțat că a reușit să facă să funcționeze cu succes un motor de avion pe hidrogen, o premieră mondială în domeniul aviației, care marchează un pas important pentru a dovedi că acest gaz ar putea fi esențial pentru decarbonizarea transportului aerian, informează agenția Reuters.

Legenda fotbalului grec, Vassilis Tsiartas, a fost condamnat la o pedeapsă de 10 luni cu suspendare după ce a vorbit împotriva operației de schimbare a sexului la copii.

2 decembrie – Ramaphosa, președintele Africii de Sud care a preluat funcția după ce predecesorul său, Jacob Zuma, a fost forţat să demisioneze din cauza multiplelor acuzaţii de corupţie, este acuzat ca ar fi ascuns de fisc în interiorul unei canapele de piele, suma de 500.000 de dolari, bani proveniți din vânzarea unor animale de la ferma sa de bivoli rari din Phala Phala.

5 decembrie – Australia a început lucrările la o vastă reţea de antene pe teritoriul său deşertic imens, în vederea construirii celui mai puternic radiotelescop din lume, relatează AFP. Aceste antene, cuplate cu o reţea similară instalată în Africa de Sud, vor forma o parabolă virtuală denumită SKA („Square Kilometer Array”). Acesta va oferi răspunsuri la întrebări fundamentale despre Univers, în special în jurul creării sale, informează Agerpres.

8 decembrie – Preşedintele peruan Pedro Castillo a fost demis şi arestat , iar vicepreşedinta sa, Dina Boluarte, a fost învestită în fruntea ţării, comentează AFP, anunță Agerpres. El a fost acuzat în special de crize ministeriale repetate şi formarea a patru guverne în opt luni, un eveniment fără precedent în Peru

10 Decembrie – pana majora de curent în Paris, mai multe cartiere au fost afectate.

31 decembrie – BRAZILIA – Jair Bolsonaro, după ce-si ia ramas bun de la susținătorii sai pe rețelele sociale, părăsește Brazilia cu doua zile înainte de a-i preda succesorului sau, Lula da Silva, eșarfa prezidențiala. Acest lucru s-a mai întâmplat în 1985 când ultimul președinte al dictaturii militare instaurate în 1964, generalul João Figueiredo, a refuzat să participe la ceremonia de învestire a succesorului său, José Sarney.

CORONAVIRUS

23 februarie – Beate Bahner, avocat specializat în dreptul medical- Compania de asigurări de sănătate BKK, solicita Institului Federal de Supraveghere a Vaccinurilor și Medicamentelor (Institutul Paul Ehrlich) să reacționeze imediat pentru că datele de facturare ale Caselor de asigurare BKK, au arătat ca efectele secundare ale vax, facturate de clinici sunt de 10 ori mai mari decât numărul cazurilor suspecte anunțate de institut.

24 – februarie Islanda ridica toate restricțiile anti- COVID. Canada anunța si ea încheierea stării de urgenta. În consecința acțiunile la bursa a celor trei firme producătoare de vaccinuri scad destul de mult.

1 Martie – firma Pfizer a fost obligata de un judecator al statului Texas sa publice peste 10.000 de pagini din raportul de siguranta legat de vac. anti-COVID. Acest raport era prevazut a fi dat publicitatii dupa 75 de ani de revazut

În ceea ce privește solicitările de a face public cursul negocierilor, Comisia Europeană a precizat că nu se află în posesia corespondenței dintre președinta Comisiei, Ursula von der Leyen și CEO-ul Pfizer, Albert Bourla. SMS-urile și alte mesaje scurte sunt „prin natura lor, de scurtă durată și, în principiu, nu conțin informații importante despre politicile, activitățile sau deciziile Comisiei”.

4 martie – Ministrul austriac al Sănătății, Muckstein demisionează din cauza amenințărilor cu moartea datorita intenției de a introduce obligativitatea vaccinării anti-Covid

20 noiembrie – Potrivit unor informații obținute pe 18 noiembrie, de către Lecourrier-du-soir.com de la agenția de presă Reuters, cele 194 de țări membre ale Organizației Mondiale a Sănătății negociază un pact pentru a face obligatorie publicarea contractelor dintre companiile farmaceutice și guverne. Semnatarii spun că este inacceptabil faptul că confidențialitatea contractelor dintre guverne și companiile farmaceutice le oferă liderilor politici o marjă de manevră redusă pentru a-i aduce în fața justiției. – Bombă: un pact semnat de 194 de țări membre OMS impune publicarea contractelor dintre laboratoare și guverne – Telegraph

octombrie – La începutul lunii octombrie, tari precum Danemarca, Norvegia si Australia (care au avut printre cele mai agresive politici de vaccinare anti-COVID), au pus capat programului de vaccinare pentru adultii sanatosi sub 50 de ani si a interzis administrarea acestuia pentru persoane sub 30 de ani

13 Noiembrie– „Liderii celor mai mari economii ale lumii, reuniți la reuniunea G20 de la Bali, Indonezia, au redactat și semnat o declarație prin care cele 20 de țări au convenit să adopte pașapoarte vaccinale în încercarea de a promova călătoriile și turismul la nivel mondial.

Grupul a declarat că este esențial pentru a accelera eforturile de redresare economică la nivel mondial, dar această măsură a stârnit îngrijorări în rândul criticilor care se tem de o depășire a atribuțiilor guvernului și de o încălcare a drepturilor individuale. Unul dintre participanti Ministrul Sănătății din Indonezia, Budi Sadikin, fost bancher, a declarat: „Ar trebui ca doar cei care sunt vaccinați și testați corespunzător să li se permită să se deplaseze liber în următoarea pandemie.”

Klaus Schwab dă instrucțiuni liderilor aleși la summitul G20:

„Ceea ce trebuie să abordăm este o restructurare profundă sistematică a lumii noastre. Aceasta va dura timp și lumea va arăta diferit odată ce vom trece prin acest proces de tranziție.”

18 decembrie– Președintele Astra Zeneca Pascal Soriot, a fost numit cavaler de catre regele Charles pentru servicii în domeniul științelor vieții din Marea Britanie si pentru activitatea sa în timpul pandemiei.

Pascal Soriot, Director General AstraZeneca, a declarat:
„Sunt cu adevărat uimit de această recunoaștere. Crescând în Franța, am avut multe vise și speranțe pentru viitor, dar nu m-am gândit niciodată că voi primi un titlu de cavaler de la Majestatea Sa. În calitate de cetățean australian, este un mare privilegiu să primesc acest premiu și o onoare de a lucra cu atât de mulți oameni remarcabili din întreaga lume dedicați cercetărilor științifice, pentru a aduce medicamente pacienților. Această recunoaștere este, de asemenea, a lor și aș dori să le mulțumesc fiecăruia dintre ei pentru angajamentul lor față de misiunea noastră. De asemenea, sunt recunoscător familiei mele pentru sprijinul acordat pentru ca mi-a permis sa dedic atâta timp carierei mele.”

20 – decembrie – Politicianul norvegian, Susanne Heart, ține un discurs puternic și emoționant în Parlamentul UE. Ea a subliniat că există 60.000 de norvegieni care au fost grav afectați de vaccinuri.

„Au fost induși în eroare pentru că vaccinurile împotriva coronavirusului nu sunt sigure sau eficiente”, a spus Heart.

„Oamenilor li s-a spus că vaccinurile vor preveni boala. Nu au făcut-o”, a continuat ea.

Heart a subliniat că Europa, inclusiv Norvegia, se luptă cu o mortalitate excesivă inexplicabilă de când au fost introduse vaccinurile. Ea a spus că ARNm nu a fost niciodată testat pe oameni. „Noi suntem marele experiment”, a spus politicianul.

https://rumble.com/v21dpwq-vaccine-safety-rogaland-county-council-14th-december-2022-rep-susanne heart.html #fyp#vaccine#covid19#covid#coronavirus#pharmacy#doctor#nurse#political#viral

Câteva morti „în direct„

17 octombrie – Cântărețul haitian Michael „Mikaben” Benjamin a murit pe o scena din Paris, la vârsta de 41 de ani.
Era în mijlocul unui spectacol cu ​​trupa haitiană „CaRiMi” când s-a prăbușit brusc.
Cauza morții este încă neclară, insuficiența cardiacă este suspectată. Mikaben lasă în urmă soția însărcinată și fiica în vârstă de doi ani.

18 octombrie – Actrița de teatru Mary Perdomo, vedeta musicalului ‘El Principito’ (Micul Prinț), a fost invitată la spectacolul ‘Día a Día’ (Zi de zi) (13 octombrie), unde s-a prăbușit imediat după reprezentație, după cum a raportat El Espectador.

21 octombrie – Arsenio Puro, un cunoscut magician spaniol, își susținea spectacolul în Madrid ca de obicei, când s-a prăbușit brusc pe scenă. La început, telespectatorii au crezut că face parte din prestația sa, dar când s-a oprit din mișcare după câteva secunde, aceștia s-au alarmat. Doi polițiști care se aflau printre spectatori au încercat să-l resusciteze, dar toate încercările au eșuat. Ulterior, Puro a fost declarat mort la spital.
A murit în urma unui atac de cord la vârsta de doar 46 de ani.

24 octombrie – Tim Gough (55), moderatorul unui post de radio din Marea Britanie a murit în direct, în timpul emisiunii matinale pe care acesta o modera.

10 decembrie – Reporterul de sport, Grant Wahl (48 de ani), a murit brusc și neașteptat în Qatar în timp ce raporta de la meciul din sferturile de finală ale Cupei Mondiale dintre Argentina și Olanda, meci desfășurat aseară, 9 Decembrie.

Reporterul a suferit un atac de cord.

Surse: https://curierulnational.ro/

https://www.rfi.ro/

https://www.afp.com/

https://ro.wikipedia.org/

https://www.dw.com/

https://stirinews.ro/

https://www.stiripesurse.ro/

https://www.mediafax.ro/

https://romania.europalibera.org/

https://www.reuters.com/

https://evz.ro/

https://romania.europalibera.org/

Surse: https://alephnews.ro/

Anul 2022 VI – PROTESTE – DECESE

PROTESTE

1 ianuarie 2022 Kazahstan – datorita scumpirii gazului lichefiat, principala sursa de carburant pentru mașini, de la 0,14, la 0,28 de dolari (ceea ce duce la creșterea inflației), s-au declanșat proteste puternice în mai multe regiuni. Mulțimea furioasa a atacat mai multe clădiri guvernamentale si institutii, au incendiat palatul prezidential, au capturat şi devastat principalul aeroport al ţării, au vandalizat postul national de televiziune şi au distrus sediile unor bănci.

Kassym-Jomart Tokayev, președintele Kazahstanului declara: „Bandele de terorişti sunt în principal internaționale. Au fost antrenați serios în străinătate, iar atacul lor asupra Kazahstanului poate fi și trebuie privit ca un act de agresiune. Din acest motiv, i-am contactat pe şefii de state din Organizaţia Tratatului pentru Securitate Colectivă, cărora le-am cerut asistenţă”. Ca răspuns la apelul președintelui din Kazastan, Rusia a trimis unitati militare pentru a proteja instituțiile statului si pentru menținerea păcii, ceea ce a produs îngrijorare atât în Europa cât si în SUA.

29 ianuarie CANADA – La data de 15 ianuarie 2022, guvernul Canadei introduce obligatia vaccinarii anti- COVID pentru toti soferii care intra si ies din Canada (catre SUA). Aceasta decizie a produs nemultumire în rândul camionagiilor si acestia s-au adunat în convoaie ce s-au întâlnit la 29 ianuarie 2022, pentru a protesta la Parliament Hill si pentru a-si exprima opozitia fata de seful guvernului. Premierul Justin Trudeau s-a ascuns într-o locație nedezvăluită. Protestul denumit „Convoiul libertatii” s-a desfasurat pe parcursul mai multor zile si a atras spijinul mai multor personalitati precum Elon Musk si Donald Trump precum si a fermierilor canadieni care s-au alaturat protestului la data de 2 februarie.

Strângerea de fonduri a fost organizată de Tamara Lich, secretarul Partidului Maverick, un partid separatist din Vestul Canadei.

Tamara Lich, a fost arestată pe 23 februarie și condamnată la 10 ani de închisoare. A fost eliberată pe cauțiune cu ajutorul garantilor si cu obligația de a nu parasi Otawa. Pe 9 martie, judecătorul John Johnson a anulat hotărârea judecătorească declarând ca a fost o greșeală a justiției.

Primarul capitalei Ottawa a declarat, la 7 februarie, stare de urgență, primarul Jim Watson a considerat că situația a scăpat de sub control: numărul șoferilor care demonstrează l-a depășit pe cel al polițiștilor. La 14 februarie, la cererea administrației Biden (după cum a avea sa evidențieze ancheta din toamna) Trudeau a invocat Legea privind situațiile de urgență care a dat guvernului puterea de a îngheța conturile bancare ale protestatarilor, de a interzice călătoriile la locurile de protest și de a forța camioanele să tracteze vehiculele care blochează străzile.

Protestele au inspirat convoaie și planuri similare în Franța, Noua Zeelandă, Australia și Statele Unite. Prezența masivă a poliției atât la Bruxelles, cât și la Paris a împiedicat încercarea de a ocupa si bloca parti ale celor doua orase.

Controversele lui Trudeau : „Dacă protestezi pentru că te-ai săturat de COVID, încalci legea.”

De asemenea, Trudeau: „Toată lumea din China ar trebui să aibă voie să protesteze. Ne vom asigura că China știe că susținem drepturile omului și oamenii care se exprimă”

8 februarie – după Canada, si în Noua Zeelanda au ieșit pe străzile de lângă Parlament, în vehicule pe care erau afișate mesaje precum „Redati-ne libertatea!” si „Coerciția nu este consimțământ.”

15 martie – 14 noiembrie – gestionarea defectuoasă a economiei care a condus la o grava criza economica ( lipsa de combustibil, de articole esentiale, întreruperi de curent, creșterea rapidă a costului vieții) au provocat în Sri Lanka, proteste masive pe aproape tot parcursul anului. Principala cerere a fost demisia lui Gotabaya Rajapaksa și a oficialilor cheie din familia Rajapaksa. Guvernul a reactionat cu masuri autoritare ( declararea stării de urgență , permițând armatei să aresteze civili, impunerea de stații de acces și restricționarea accesului la rețelele sociale) încalcând astfel constitutia. În iulie 2022, protestatarii au ocupat Casa Președintelui din Colombo , făcându-l pe Rajapaksa să fugă, iar prim-ministrul Ranil Wickremesinghe să-și anunțe propria dorință de a demisiona.

25 martie – greva angajatilor din domeniul medical din Franta. Sunt „rugati” sa reia activitatea prin lovituri de pulan

27 martie – în Germania, Turcia si alte tari oamenii ajung sa se bata între ei pentru ulei, a cărui preț s-a triplat pe fondul amenințării cu sistarea importului acestuia din Ucraina

28 martie – în Yemen – manifestatii împotriva razboiului dintre coalitia sunita externa (formata din Arabia Saudita, Egipt, Bahrain, Kuweit, Emiratele Arabe, Maroc, Iordania sustinute logistic de SUA, Anglia, Franta si Germania) și rebelii Houthi.

5 aprilie – proteste violente în Peru în urma creșterii preturilor pentru combustibil si a inflației

18 iunie – Producătorul de petrol din Ecuador a fost lovit de creșterea inflației, șomaj și sărăcie exacerbate de pandemia de COVID-19. Manifestanții comunității indigene a țării, care reprezintă peste un milion din cei 17,7 milioane de locuitori ai Ecuadorului au lansat în această săptămână un protest antiguvernamental, căruia i s-au alăturat de atunci studenți, muncitori și alții. Președintele ecuadorian Guillermo Lasso a declarat stare de urgență în trei provincii, inclusiv capitala Quito, din cauza violenței în demonstrațiile privind prețul combustibilului, menționează alephnews.ro

23 iunie – protestele fermierilor din Țările de Jos împotriva cerințelor guvernamentale privind reducerea consumului de azot cu 70% până în 2030 si limitarea numărului de animale. Au avut loc blocaje ale unor supermarketuri, si drumuri cu tractoare, cauciucuri si baloti de paie incendiati. Olanda, al doilea cel mai mare exportator de produse agricole din lume după Statele Unite si bineînțeles cea mai mare emițătoare de gaze cu efect de sera din Europa.

3 iulie – ample manifestații în Skopje (Macedonia de Nord) contra unui acord cu Bulgaria în noua lui formulare, un „tratat de prietenie” din 2017 referitor la eradicarea discursurilor pline de ură si contra cererii de modificare a Constituției pentru a include bulgarii între grupurile etnice recunoscute în Macedonia de Nord.

28 august – mii de oameni au ieşit în stradă pentru a o apăra si sustine pe Cristina Fernandez de Kirchner, vicepresedintele Argentinei, acuzata de implicare într-o schemă de deturnare a fondurilor publice în perioada în care a fost preşedinte, între 2007 şi 2015. Procurorii au cerut o condamnare la 12 ani de închisoare pentru presupuse fapte de corupţie, potrivit Reuters.

2 septembrie – Libanul, tara care era numita cândva „Elveţia Orientului Mijlociu”, datorita sectorului bancar înfloritor a intrat în incapacitate de plată a datoriei sale naţionale în 2020, iar moneda sa a pierdut aproximativ 90% din valoarea sa pe piaţa neagră. Prin urmare, oamenii au ajuns sa stea la coada câte 2- 3 ore pentru o pâine care oricum costa foarte mult datorita imposibilitatii guvernului de a mai oferi subventii, a faptului ca 80% din grâu este importat din Ucraina aflata în razboi si a imposibilitatii de a mai stoca grâul. În 2021, o explozie puternica, soldata cu 200 de morti, a avariat silozurile de grâu aflate în portul din Beirut. Datorita crizei economice de mare anvergura, începuta în 2019, s-a ajuns la situatii incredibile ca aceea în care un barbat a luat ostatici angajatii unei banci din Beirut pentru a-si recupera banii pe care-i avea în cont.

4 septembrie – Proteste în CEHIA împotriva UE, NATO, împotriva acordului Verde European, a prim-ministrului Petr Fiala și sprijinul pentru Ucraina. Se cere demisia cabinetului guvernamental și o soluție la criza energetică. Oamenii cer, de asemenea, ca industria cehă să fie eliberată de dependența de companiile străine.

„Scopul demonstraţiei noastre este de a cere o schimbare, în special rezolvarea problemei preţurilor la energie, mai ales la electricitate şi gaz, care ne va distruge economia în această toamnă”, a spus unul dintre organizatorii evenimentului, Jiri Havel, citat de site-ul de ştiri iDNES.cz.

6 septembrie – INDONEZIA Proteste masive în urma deciziei guvernului de a mări prețul combustibilului cu 30%. Mii de protestatari s-au adunat în toată Indonezia cerând guvernului să anuleze prima creștere a prețului combustibilului și promițând că vor continua demonstrațiile până când președintele Joko Widodo le va îndeplini cerințele.

12 septembrie – Sârbii au organizat un marș pentru apărarea valorilor tradiționale, marşul Gay Pride. Seful Bisericii Ortodoxe Sârbe, patriarhul Porfirije, a declarat: ,,Ei vor să profaneze sfinţenia căsătoriei şi a familiei şi să impună o uniune nenaturală ca substitut al căsătoriei”.
Mii de oameni au ieșit pe străzile din Belgrad cu icoane, cruci și steaguri ale Serbiei și Rusiei. Participanții au purtat și un steag sârbo-rus cu o lungime de 600 de metri.

16 septembrie IRAN– o femeia iraniană kurdă Mahsa Amini de 22 de a ani, a murit în timp ce se afla în custodia poliției iraniene fiind arestata pentru că nu a respectat codul vestimentar islamic, care prevedea că trebuie să poarte hijab. Oamenii au început sa protesteze pașnic mai multe zile la rând însă guvernul a început represiunea manifestanților lucru care a atras oprobiu international. În consecința, Uniunea Europeană a impus sancțiuni împotriva a 29 de persoane și trei organizații din Iran după ce în septembrie SUA a sancționat „poliția religioasă a moralității” din același motiv. Peste 200 de persoane au murit în protestele desfășurate de-a lungul a aproximativ 3 luni. Tragedia a fost urmată de proteste în toată lumea.

Peste 14.000 de persoane au fost arestat de la începutul mişcării contestatare, potrivit ONU. Conform unui bilanţ al ONG-ului Iran Human Rights (IHR), care activează din Norvegia, cel puţin 416 persoane au fost ucise în reprimarea protestelor, dintre care peste 90 pe 30 septembrie în capitala provincială Zahedan în timpul manifestaţiilor provocate de violul asupra unei adolescente imputat unui poliţist.

28 septembrie – Proteste împotriva interdicțiilor impuse de Partidul Comunist Chinez au izbucnit în Shenzen, China. Protestele au avut loc în cartierul Shawei din care 14 districte au fost izolate.

13 octombrie – Lucrătorii din domeniul energiei din Genova blochează drumuri și autostrăzi pentru a protesta împotriva disponibilizărilor: „Să le arătăm trupelor ca nu folosim violență, deocamdată. Fără muncă va fi haos!”

20 octombrie Noua Zeelanda – premierul Jacinda Ardern a anunțat un plan de introducere a unei impozitari a gazelor emise de animale. Fermierii au iesit pe strazi pentru a cere sa se renunte la acest plan. Sute de tractoare și mașini 4X4 au invadat străzile din Wellington, Auckland, Christchurch.

22 octombrie – 80.000 de persoane au manifestat în Berlin în sprijinul protestelor antiguvernamentale din Iran

25 octombrie – Japonia cere oamenilor să se înscrie pentru ID-uri digitale.
În caz contrar, aceștia ar putea pierde accesul la asigurările publice de sănătate. Acest lucru a stârnit reacții de respingere, o petiție online care cere continuarea cardurilor de sănătate actuale a strâns peste 100 000 de semnături în câteva zile. După numeroase scandaluri legate de scurgeri de informații și alte greșeli, mulți japonezi nu au încredere în modul în care guvernul gestionează datele. În plus exista multi oameni care se tem ca locurile lor de munca vor dispărea

28 octombrie – Majoritatea oamenilor din Europa nu vor război și nu vor să aibă vreo legătură cu mașinăria de război NATO – NATO servește doar interesele complexului militar-industrial. Demonstratie ROMA anti NATO

28 octombrie – Praga: A treia demonstrație majoră în două luni împotriva creșterii prețurilor la energie, a guvernului, a UE și NATO.

1 noiembrie Brazilia- Suporterii lui Bolsonaro sunt nemulțumiți de rezultatele alegerilor și blochează drumurile din întreaga țară. Accesul la Aeroportul Internațional Sao Paulo a fost restricționat și există rapoarte despre mai multe zboruri anulate.

4 noiembrie Pakistan – Mitinguri la nivel național au fost organizate de susținătorii fostului prim-ministru pakistanez Imran Khan pe 4 noiembrie, la o zi după ce acesta a fost vizat într-o aparentă tentativă de asasinat, protestatarii blocând drumuri cheie din marile orașe și ciocnindu-se cu forțele de securitate. El va relua mitingul pe 26 noiembrie în ciuda avertismentului ministrul pakistanez de interne, Rana Sanaullah

5 noiembrie – Peste 30.000 de italieni au protestat la Roma împotriva livrărilor de arme către Ucraina…scandând: „Nu războiului. Nu trimiterii de arme”, „Daţi o şansă păcii!”

20 noiembrie BRAZILIA– proteste masive împotriva președintelui nou ales Lula da Silva. Oamenii scandeaza sloganuri precum „Lula, hotule, locul tau e în închisoare.” Luiz Inácio Lula da Silva, a fost președinte al Braziliei între 1 ianuarie 2003 și 1 ianuarie 2011. În 2017, Lula a fost acuzat că a beneficiat, de pe urma generozităţii unora, de 3,7 milioane de reali brazilieni (1,08 milioane de euro), inclusiv de un triplex într-o staţiune balneară, din partea OAS, o întreprindere de construcţii implicată în scandalul tentacular Petrobras si a fost condamnat în 2017 la 9 ani si în 2018 la 12 ani de închisoare. În noiembrie 2019, după 580 de zile de pușcărie, fostul președinte a fost eliberat, fiindu-i anulata pedeapsa si s-a înscris la lupta pentru președinție, câștigând la limita alegerile. Adversarul sau politic, Jair Bolsonaro, si susținătorii acestuia, îl acuza de frauda electorala.

24 noiembrie GRECIA – în fiecare an la Atena, se organizează un protest împotriva sprijinului SUA pentru dictatura militara din Grecia, cunoscuta ca „dictatura coloneilor”. În 2022, mii de oamenii s-au îndreptat catre consulatul SUA scandând: „Jos NATO” si „oamenii nu te vor!”

26 noiembrie – Mii de persoane au protestat, în mai multe oraşe din Spania, împotriva violenţei de gen, informează Rador. Protestatarii şi-au exprimat nemulţumirea în special în legătură cu o nouă lege care extinde definiţia violului, însă scade pedeapsa minimă pentru anumite infracţiuni. Datorită acestor breşe juridice, unii infractori condamnaţi pentru abuzuri sexuale au beneficiat de o reducere a pedepselor de închisoare. copiat – de revizuit

27 noiembrie – Suedia – Peste 600 de tineri cu vârsta sub 26 de ani printre care si Greta Thunberg, au semnat documentul de 87 de pagini care stă la baza procesului depus la Tribunalul districtual din Stockholm. Ei doresc ca instanța să stabilească faptul că țara a încălcat drepturile omului ale cetățenilor săi prin politicile sale privind clima.

25 noiembrie CHINA – Un incendiu în care au murit oameni, produs în Urumqi, a declanșat zeci de proteste împotriva restricțiilor COVID în peste 20 de orașe, după ce unii utilizatori de rețele de socializare au afirmat că victimele nu au putut scăpa din incendiu deoarece clădirea în care locuiau era închisă. Autoritățile au negat acest lucru. Protestele au reprezentat o demonstrație de nesupunere civilă fără precedent în China continentală de când președintele Xi Jinping a preluat puterea, în 2012.

29 noiembrie – așa-numita alianță „Toamna Solidarității” (Solidarischer Herbst, în germană) solicită ajutoare specifice pentru persoanele cu venituri mici, înghețarea chiriilor și o tranziție energetică mai consistentă, prin numeroase manifestații în mai multe orase din Germania sub sloganul „Solidaritate în vreme de criză”

18 decembrie – boicotarea procesului electoral în Tunisia unde prezenta la vot a fost doar de 8,8% în semn de protest față de președinte și regimul său autoritar, transmite Reuters.

5 decembrie – proteste în Mongolia, Ulan-Bator, guvernul a exportat cărbuni timp de 2 ani catre China, si a furat banii încasați

5 decembrie – Proteste în Viena – împotriva creșterii prețurilor la energie, a costurilor vieții de zi cu zi și valul zilnic de refugiați îi fac pe oamenii din Viena să iasă în stradă. Sub deviza „impozite jos – închideți granițele”, mii de demonstranți urmează apelul lui Martin Rutter și își exprimă nemulțumirea față de situația insuportabilă.

7 decembrie – în Peru, Pedro Castillo, acuzat de lovitură de stat deoarece a încercat să dizolve parlamentul, a fost arestat, ceea ce a dus la ample si violente manifestatii soldate cu moartea a 7 persoane. Ca raspuns, Ministerul Apararii a declarat stare de urgenta pentru o perioada de 30 de zile. Manifestanții cer eliberarea fostului președinte Pedro Castillo și demisia noului președinte dna Dina Boluarte (fosta vicepresedinta în guvernul anterior)

23 decembrie – proteste în mai multe orase din Afganistan datorita interzicerii intrării femeilor în campusurile universitare de catre guvernul taliban din cauza faptului că studentele nu au respectat interpretarea codului vestimentar islamic. Decizia a determinat reacții dure din partea mai multor state.

DECESE

Sidney Poiter a murit la vârsta de 94 de ani, în principal din cauza unei insuficiențe cardiace, după ce a suferit și de boala Alzheimer și de cancer de prostată, potrivit certificatului său de deces. Obama l-a aomagiat pe Sidney Poiter, care „a întruchipat demnitatea și grația, dezvăluind puterea filmelor de a ne apropia”.

Fostul prim-ministru japonez Shinzo Abe, cel mai longeviv lider al țării, a fost asasinat într-un schimb de focuri de la mică distanță la un miting de campanie în orașul Nara. Peste 4.300 de persoane au participat la funeraliile sale de stat, care au declanșat proteste în întreaga țară din cauza costurilor și a disparităților economice tot mai mari cauzate de politicile fostului prim-ministru. Funeraliile de stat în Japonia au fost rezervate în mod istoric împăratului. Abe a avut două mandate de prim-ministru înainte de a se retrage în 2020, spunând că o problemă de sănătate cronică a reapărut. El a suferit de colită ulcerativă încă din adolescență.

Una dintre cele mai importante figuri ale secolului XX, fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov a fost cunoscut pentru că a pus capăt Războiului Rece fără vărsare de sânge, dar nu a reușit să împiedice destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.El a încheiat acorduri de reducere a armelor cu SUA și parteneriate cu puterile occidentale pentru a înlătura Cortina de Fier care diviza Europa încă din timpul celui de-al Doilea Război Mondial – ceea ce a dus la prăbușirea Zidului Berlinului și la reunificarea Germaniei. Eforturile sale i-au adus Premiul Nobel pentru Pace în 1990. A murit la vârsta de 91 de ani, iar președintele american Joe Biden i-a adus un omagiu și l-a numit „un om cu o viziune remarcabilă”, care a contribuit la evitarea perspectivei unui război nuclear.

iunie – „Prima soție a fostului președinte american Donald Trump, Ivana Trump a fost mama celor mai mari trei copii ai acestuia, Donald Jr, Ivanka și Eric. Parteneri în dragoste și în afaceri – ea jucând roluri precum cel de manager al unuia dintre cazinourile sale din Atlantic City – au fost personaje importante pe scena socială din New York înainte de divorțul lor din 1992; acesta a avut loc după ce domnul Trump a cunoscut-o pe Marla Maples, cea care avea să devină cea de-a doua soție a sa. După divorț, Ivana Trump a devenit antreprenor, înființând o linie de modă și scriind diverse cărți. S-a căsătorit și a divorțat de al treilea și al patrulea soț și chiar a făcut un cameo în film ca cea mai faimoasă fostă soție a Americii în The First Wives Club, în care a rostit replica: „Nu te supăra – ia totul!”. A murit la vârsta de 73 de ani, după ce a căzut pe scări în locuința sa din New York, suferind leziuni la nivelul trunchiului.” – https://www.stiripesurse.ro/

1 septembrie – Ravil Maganov, fostul presedinte al Lukoil, a murit în conditii suspecte. Varianta oficiala este sinuciderea. „În urma sinuciderii în Spitalul Clinic Central de pe strada Mareșalului Timoșenko, șeful consiliului de administrație al lukoil Maganov a murit. El a fost spitalizat cu un atac de cord. În plus, lua antidepresive”, au spus surse din anchetă pentru TASS.

8 septembrie – Regina Elisabeta a II-a, a murit liniștită la Balmoral, în Scoția, la vârsta de 96 de ani – punând capăt celei mai lungi domnii din istoria Marii Britanii. Regina Elisabeta a II-a a fost cel mai longeviv monarh din istoria Marii Britanii și cel mai bătrân șef de stat din lume. Născută la Londra la 21 aprilie 1926, a devenit regină în 1952, la vârsta de 25 de ani, după moartea tatălui său, regele George al VI-lea. Ea a fost, de asemenea, șefa Commonwealth-ului, comandant-șef al forțelor armate britanice și guvernator suprem al Bisericii Anglicane, precum și patroană a peste 600 de organizații de caritate și organizații. Departe de îndatoririle sale oficiale, a fost o soție și mamă devotată pentru patru copii și bunică dedicată pentru opt nepoți și 12 strănepoți. A murit la vârsta de 96 de ani

30 noiembrie – Fostul lider chinez Jiang Zemin (1993-2003), care a ajuns la putere după protestele din Piaţa Tiannmen, a murit la vârsta de 96 de ani, anunţă presa oficială chineză, relatează BBC News.

25 decembrie – Fostul ministru de externe al Italiei în perioada 2002 – 2004 şi între 2008 şi 2011, Franco Frattini, moare dupa o lunga lupta cu cancerul, la vârsta de 65 de ani.

29 decembrie – Teolinda Joaquinna de Sousa Lanca, cunoscuta ca Linda de Suza, o cântăreața de origine portugheza, foarte populara în Franta în anii´ ·80, moare într-un spital din Gisors, un oraş din regiunea Normandia, unde a fost internată din cauza „unei insuficienţe respiratorii, fiind totodată pozitivă la COVID-19”, a anunţat agentul ei, relatează AFP.

31 decembrie – Papa emerit Benedict al XVI-lea (Joseph Ratzinger), considerat unul dintre marii teologi ai Vaticanului, moare la vârsta de 95 de ani. El a fost al doilea papa din ultimii 500 de ani care a demisionat după un pontificat de 8 ani. În testamentul scris în 2016 el își cere iertare tuturor cărora le-a făcut rău într-un fel sau altul si se roagă ca pământul nostru sa rămână un pământ al credinței.

Surse: https://curierulnational.ro/

https://www.rfi.ro/

https://www.afp.com/

https://ro.wikipedia.org/

https://www.dw.com/

https://stirinews.ro/

https://www.stiripesurse.ro/

https://www.mediafax.ro/

https://romania.europalibera.org/

https://www.reuters.com/

https://evz.ro/

https://romania.europalibera.org/

Surse: https://alephnews.ro/