Anul 2022 VII ultima parte – Războiul Rusia- Ucraina

Un pic de istorie, câteva dintre cele mai importante evenimente si câteva declarații.

Moscova a prezentat în decembrie 2021, către Washington o serie de cereri cu privire la arhitectura de securitate europeană, solicitând în special excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic şi renunţarea la manevrele şi desfăşurările de trupe ale NATO în statele care au aderat la această alianţă după 1997 însa SUA şi NATO au respins aceasta solicitare răspunsul lor nemulțumind Kremlinul.

Într-un discurs la sfârșitul anului 2021 Putin spunea:”

„Voi sunteți cei care trebuie să ne dați garanții și trebuie să o faceți imediat, chiar acum”, a spus el la conferința de presă anuală de la sfârșitul anului trecut. „Desfășurăm rachete în apropierea graniței cu SUA? Nu, nu o facem. Statele Unite sunt cele care au venit la noi acasă cu rachetele sale și se află deja în pragul ușii noastre”.(analiza CNN)

Rădăcinile celor doua tari se regăsesc în asa numita Rusia Kieveana sau Rutenia Kieveană care a fost cel mai timpuriu stat al slavilor estici dominat de orașul Kiev, aproximativ din anul 880 până la mijlocul secolului al XII-lea. Rusia Kieveana este predecesoarea celor trei state cunoscute astăzi ca Rusia, Bielorusia si Ucraina. Deși asemănătoare ca limba si cultura, drumurile celor doua state aflate astăzi în conflict, Rusia si Ucraina, a fost diferit de-a lungul timpului.

După o dezvoltare înfloritoare în timpul domniei lui Iaroslav I cel Înțelept ( a fost ctitorul primului mare edificiu al Kievului, Catedrala Desiatinnaia, a promulgat primul cod de legi al slavilor răsăriteni: Pravila rusă, a ctitorit catedralele Sfânta Sofia din Kiev și din Novgorod, a fost ocrotitorul clerului local și al comunităților monastice și a fost fondatorul unui sistem de învățământ), datorita împărțirii teritoriale si a luptelor dintre clanuri, Rusia Kieveana nu a fost capabila sa-si mentina poziția de stat puternic si prosper. În 1204, cavalerii plecați în Cruciada a IV- a au cucerit Constantinopolul, transformând Niprul într-o rută comercială secundară. Asa a început declinul Rusiei Kievene care s-a accentuat prin divizarea în mai multe principate și câteva centre regionale: Novgorod, Vladimir-Suzdal, Halici, Poloțk, Smolensk, Cernigov (Cernihivul din zilele noastre) și Pereiaslav. Locuitorii acestor regiuni au evoluat în trei mari naționalități: ucraineană în sud și sud-vest, belarusă în nord-vest și rusă în nord și nord-est inițial: Novgorodul aflat la nord, cnezatul Vladimir-Suzdal în nord-est și a principatul Halici-Volînia (sau Galiția-Volînia) în sud-vest… Teritoriile care au mai ramas din Rusia Kieveana au fost cucerite de Hoarda de Aur a mongolilor în secolul al XIII-lea. Proporțiile distrugerilor mongole au fost atât de mari, încât, la cinci ani după acest eveniment, trimisul Papei, Giovanni da Pian del Carpine avea să noteze că, de-a lungul drumului său prin Ucraina a întâlnit numeroase oseminte umane împrăștiate pe câmpuri, populația orașelor fusese nimicită aproape în întregime, iar cei rămași îndurau jugul aspru al cuceritorului.

Cu timpul, Cnezatul Galiției-Volânia (Ucraina de astazi) a fost până la urmă absorbit în Uniunea statală polono-lituaniană, Cnezatul Vladimir-Suzdal, a ramas sub suzeranitatea mongolilor, și Novgorodul independent avea să devină baza pentru formarea națiunii moderne ruse. Deși armatele rusești au reușit să învingă Hoarda de Aur în bătălia de la Kulikovo în 1380, mongolii au continuat să domine teritoriile locuite de ruși și să pretindă de la prinții ruși tribut până pe la anul 1480. Cea mai mare parte a Ucrainei forma teritoriile de graniță ale Lituaniei care a preluat controlul Volîniei din nordul și nord-vestul Ucrainei, inclusiv regiunea din jurul Kievului. Marii duci ai Lituaniei au luat și titlul de „conducător al Ruteniei”. Polonia a preluat controlul asupra Galiției. După actul de unire dintre Polonia și Lituania, regiunea a fost colonizată cu polonezi, germani, armeni și evrei. După Uniunea de la Lublin din 1569 și formarea Uniunii polono-lituaniene, Ucraina a trecut sub administrarea poloneză, devenind parte a teritoriilor Coroanei poloneze.

Petru cel Mare, 1672–1725, a fost cel care a făcut din Rusia cel mai mare stat din lume, cu o suprafața de trei ori mai mare decât Europa ( se întindea de la Marea Baltică până la Oceanul Pacific) printr-o expansiune care a culminat cu înființarea primei colonii rusești de țărmul Pacificului, recucerirea Kievului și pacificarea triburilor siberiene. După vizitarea Europei Occidentale în 1698, Petru și-a luat titlul de împărat iar numele oficial al țării a fost schimbat în Imperiul Rus în 1721. Politica de expansiune a fost continuata de Ecaterina cea Mare si mai apoi de catre țarul Alexandru I care a anexat în 1809 Finlanda.

În realitate de la semnarea tratatului de la Pereiaslav din 1654, Ucraina a avut doar câțiva ani de independenta fata de Rusia între 1917 si 1922. Acest tratat, semnat între între cazacii zaporijieni și reprezentanții țarului Alexei I al Rusiei, îl declara pe țar drept protector al noul stat al cazacilor. Consecințele imediate ale tratatului au fost: separarea Ucrainei de Polonia catolică, întărirea bisericii ortodoxe și a clerului ucrainean, dar și instaurarea dominației Bisericii Ortodoxe Ruse și stabilirea relației de subordonare a Ucrainei față de mai puternicul ei vecin. Pe termen lung însa, acest tratat a asigurat Rusiei (care în acele vremuri era singurul teritoriul care aparținuse cândva Rusiei Kievene care nu era ocupat de o putere străină), posibilitatea ocupării Ucrainei, oferind o justificare pentru ambițiile țariste și imperiale ruse, care se numeau „Conducător al tuturor rușilor”.

În decembrie 1922 s-a înființat URSS de catre liderii partidului comunist având patru republici constitutive: RSFS Rusă, RSS Ucraineană, RSS Bielorusă și RSFS Transcaucaziană. Noul regim a abandonat politica țaristă de discriminare a minorităților naționale în favoarea unei politici de asimilare a celor peste 200 de grupuri etnice din societatea sovietică. În timpul celui de-al doilea razboi mondial, Germania a atacat URSS, pe 22 iunie 1941. Până în noiembrie, Germania ocupase toată Ucraina, începuse asediul Leningradului și ajunsese la porțile Moscovei. Bătălia de la Stalingrad, a fost punctul de cotitura în evoluția războiului si începutul înfrângerii armatei germane.

În 1783, Crimeea a fost anexată de Imperiul Rus în urma războiului ruso-turc (1768-1774). În urma Revoluției Ruse din 1917, Crimeea a devenit o republică autonomă în cadrul Republicii Sovietice Federative Socialiste Ruse din cadrul URSS. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, statutul Crimeii a fost redus la cel de oblast (regiune sau provincie), după ce întreaga sa populație băștinașă de tătari crimeieni, au fost deportați în Asia Centrală, act recunoscut ca genocid. În 1954, a fost transferată RSS Ucrainene de la RSFS Rusă.

După destrămarea URSS, în 1991, Moscova pune bazele Comunităţii Statelor Independente (CSI), din care făceau parte Rusia, Ucraina si Belarus, încercând astfel sa mentina controlul si sperând ca cele doua state vor rămâne aliați de nădejde.

În 1997, Rusia si Ucraina semnează un „Acord de prietenie” prin care Moscova recunoştea graniţele Ucrainei, inclusiv Peninsula Crimeea, locuită majoritar de etnici ruşi.

Prima mare criza diplomatica, apare în toamna anului 2003, când Rusia începe, construirea unui dig, pornind din peninsula rusească Taman până în apropiere de insula rusească Tuzla, din strâmtoarea Kerci iar Ucraina considera ca prin aceasta construcție se încearcă restabilirea granițelor de stat. Întâlnirea celor doi președinți, Putin si Leonid Danilovici Kucima, a dezamorsat conflictul dar prietenia bilaterala a început sa se clatine.

La Conferința de la Helsinki din noiembrie 2006, Putin și-a exprimat nemulțumirea că Rusia nu a fost consultată în ceea ce privește admiterea României și Bulgariei în Uniunea Europeană. La presiunile sale, Georgia și Ucraina nu au fost admise ca membre NATO la Summit-ul din 2008 de la București.

În 2008, preşedintele american de atunci, George W. Bush, a încercat să integreze Ucraina şi Georgia în NATO, propunând un program formal de pregătire a aderării. Putin a protestat, Germania şi Franţa au fost împotriva.

În 2013, Ucraina a încercat sa semneze un acord de asociere cu UE însa Moscova a exercitat presiuni economice puternice asupra Kievului interzicând importurile din Ucraina. Prin urmare, guvernul preşedintelui Ianukovici suspendat semnarea acordului ceea ce a dus în 2014, la protestele sângeroase împotriva lui Viktor Ianukovici ce au determinat fuga acestuia. Drept răspuns, Rusia a atacat Crimeea, si a provocat o rebeliune separatista în estul Ucrainei care a preluat parte din Donbas. De atunci luptele au tot continuat aproape 14 000 de oameni murind în conflict (4400 din forțele armate ucrainene, 6500, forțele separatiste si 3404 civili, conform unui document al ONU).

Republica Populară Donețk și Republica Populară Luhansk și-au declarat independența în mai 2014, de atunci fiind controlate de Rusia. Acestea au primit recunoaștere internațională una de la cealaltă, de la Rusia, Siria și Coreea de Nord, precum și de la alte câteva state. 

Pe 17 martie 2014, Consiliul Suprem nelegitim al Crimeii, în baza unui referendum a adoptat rezoluția „Despre independența Crimeii”. Tot în aceeași zi, președintele rus, Vladimir Putin, recunoaște Crimeea ca stat independent. Pe 25 aprilie 2014, a fost stabilită din punct de vedere „legal” unilateral, frontiera de stat a Rusiei, între Crimeea și Ucraina.

Acordul de la Minsk din 2015 semnat de catre Rusia, Ucraina, Franța și Germania, Acesta conține 13 puncte care nu au fost respectate de niciuna dintre parti:

1. Încetaţi focul bilateral, imediat şi total!
2. Retragerea tuturor armelor grele de către ambele părţi, interzicerea operaţiunilor ofensive şi survolarea zonei de siguranţă de către aeronave militare străine.
3. Monitorizarea şi verificarea respectării acordului de către OSCE, lansarea unei misiuni de observare.
4. Iniţierea negocierilor pentru autoguvernarea provizorie în regiunile Doneţk şi Lugansk, în conformitate cu legislaţia ucraineană, în scopul recunoaşterii de către parlamentul de la Kiev a unui statut special pentru aceste regiuni.
5. Amnistia pentru soldaţii şi combatanţii de ambele părţi, cu excepţia infracţiunilor grave.
6. Eliberarea ostaticilor şi prizonierilor de ambele părţi.
7. Garanţia asistenţei umanitare în zonele de conflict.
8. Reluarea relaţiilor economice şi plata pensiilor.
9. Restabilirea controlului deplin al frontierei cu Ucraina de către guvernul de la Kiev.
10. Retragerea tuturor echipamentelor militare, a armelor şi a echipamentelor de război, precum şi a mercenarilor străini din zona de conflict; dezarmarea grupărilor militare ilegale.
11. Reforma constituţională care prevede descentralizarea administrativă pentru regiunile Doneţk şi Lugansk.
12. Organizarea alegerilor în Doneţk şi Lugansk în condiţii convenite.
13. Consolidarea grupului de contact trilateral, format din reprezentanţi ai Rusiei, Ucrainei şi OSCE.

În martie și aprilie 2021, Rusia a început o consolidare militară majoră în apropierea frontierei ruso-ucrainene. A urmat o a doua intensificare în perioada octombrie 2021 – februarie 2022, atât în Rusia, cât și în Belarus. Membri ai guvernului rus au negat în mod repetat că ar avea planuri de a invada sau ataca Ucraina; inclusiv purtătorul de cuvânt al guvernului, Dmitri Peskov, la 28 noiembrie 2021, ministrul adjunct de externe Serghei Ryabkov, la 19 ianuarie 2022, ambasadorul rus în SUA, Anatoli Antonov, la 20 februarie 2022, și ambasadorul rus în Republica Cehă, Alexander Zmeevsky, la 23 februarie 2022. – text din wikipedia Invazia Rusiei în Ucraina (2022–prezent).

“Principalul obiectiv al politicii externe a Occidentului este de a crea un centru de putere in jurul Rusiei. Orice acțiune a Occidentului în privința fostelor republici sovietice este privita ca dăunând intereselor Rusiei. Europa încheie cu Ucraina acorduri bilaterale, care subminează interesele Rusiei”, este de parere Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie de la Moscova.

Ministrul ucrainian de externe D. Kuleba în discursul sau de la Adunarea Generala a ONU din decembrie 2021, cere ca lumea sa faca totul pentru a stinge „focul” din Europa de Est declarând ca un război în Ucraina va însemna „sfârșitul ordinii mondiale asa cum o știm noi.”

Teorii despre actiunea Rusiei: Unii spun ca Rusia a atacat Ucraina datorita politicienilor din Vest si promisiunilor lor – în schimbul unirii Germaniei vestul le promite ca nu va extinde granitile NATO spre est, transmite o televiziune din Germania, Weltspiegel.

Altii considera ca Rusia face parte din Great Reseat. Potrivit http://www.weforum.org pe 13 octombrie 2021, s-a afirmat ca „Rusia va avea un rol principal în modelarea traictoriei celei de-a patra revolutii.”

Margarete Klein ( decan al Colegiului de Conducere și Etică de la Colegiul de Război Naval) considera că drumul pro-european al Ucrainei este susținut economic de Vest și mai cu seamă de Uniunea Europeană. Prin urmare, unul dintre obiectivele Rusiei în războiul hibrid este să torpileze economia Ucrainei.

Si Patriarhul Kirill are propria explicatie spunând că acest conflict este o prelungire a unei ciocniri culturale fundamentale între lumea rusă mai largă şi valorile liberale occidentale, exemplificată prin paradele gay. „Ca să intri în clubul acestor ţări condiţia necesară este să organizezi o paradă gay. Şi nu să emiţi o declaraţie politică, ‘suntem cu voi’, nu să semnezi vreun acord, ci să ţii aceste parade”, a spus patriarhul la slujba din 6 martie.

Pe 15 februarie 2022, președintele american Joe Biden, adresându-se direct poporului rus, spunea: “Nu suntem dușmanii voștri și nu cred că doriți un război distructiv sângeros împotriva Ucrainei, o țară și un popor cu care împărtășiți legături atât de profunde! Nu avem rachete în Ucraina și nu avem planuri să le punem acolo. Nu țintim poporul Rusiei. Nu căutăm să destabilizam Rusia.”

Si apoi, pe un ton mai amenințător a continuat: “Statele Unite vor apăra fiecare centimetru al teritoriului NATO. Angajamentul față de Articolul 5 al NATO este pentru noi sacru. Dacă Rusia atacă SUA sau pe aliații săi prin metode de război asimetric, așa cum ar fi cele cibernetice, suntem pregătiți să răspundem”.

Deși a primit mai multe avertizări din partea președintelui american si a celor din UE, președintele Zelenski afirma la începutul lui ianuarie 2022 ca principalul risc pentru Ucraina nu este reprezentat de o invazie rusă, ci de o „destabilizare din interior”, cerând totodată statelor occidentale să nu creeze panică prin declarații legate de iminența unui atac al Rusiei.

„Nu avem nevoie de această panică, pentru că trebuie să stabilizăm economia” ţării, a subliniat Zelenski într-o conferinţă de presă.

Pe 24 februarie, în jurul orei 5:30, trupele rusești au lovit infrastructura militară ucraineană, aviația, sistemele de apărare aeriană, aerodromurile militare, dar și mai multe locuințe în care existau civili.

Declarații la începerea războiului: Putin afirma ca Rusia nu plănuiește sa preia Ucraina. El susține ca acțiunea sa are ca scop „protejarea oamenilor care au fost supuși genocidului timp de opt ani de regimul de la Kiev, denazificarea si demilitarizarea Ucrainei.”

Zelenski, președintele Ucrainei, fost actor de televiziune si comediant , a câstigat alegerile din 2019 cu promisiunea de a pune capăt luptelor din regiune Donbas, dar el a minimizat pericolul unui război cu Rusia susținând ca amenințările exista de mai multi ani. După atacul armatei ruse el a declarat într-un comunicat catre tara:

„Rusia a început astăzi un atac asupra Ucrainei. Putin a început războiul împotriva Ucrainei, împotriva întregii lumi democratice. El vrea să-mi distrugă țara, țara noastră, tot ceea ce am construit, tot ceea ce trăim”.

25 februarie- Putin cere armatei ucrainene sa preia puterea în propriile mâini, afirmând: „se pare ca ne va fi mai ușor sa ne înțelegem cu voi decât cu aceasta banda de drogati si neo – nazisti care s-au stabilit la Kiev si au luat ostatic întreg poporul ucrainian.

26 februarie – Lavrov le răspunde ziariștilor de la CNN îngroziți de ceea ce se întâmpla în Ucraina: „daca acum sunteți îngroziți de ceea ce se întâmpla în Kiev, a fost cineva de la CNN vreodată în Donbass? Si ați văzut cum distrug scoli acolo, cum ucid femei cu bebeluși în brațe? A fost vreunul dintre voi acolo?”

28 februarie – Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a cerut, în convorbirea cu omologul său din Franţa, Emmanuel Macron, garanţii de securitate din partea NATO, recunoaşterea suveranităţii ruse asupra Crimeei şi demilitarizarea Ucrainei

Armata rusa preia controlul asupra Canalului Strategic al Crimeii de Nord care furnizează 85% din apa dulce a peninsulei si care a fost blocat de regimul de la Kiev în 2015.

20 martie – Într-o conferință de presă, Putin afirmă că în Ucraina există o rețea de zeci de laboratoare conduse și finanțate de Pentagon în care se produc si se experimentează arme biologice. China, a susținut acuzațiile făcute de Moscova în cadrul întâlnirii Consiliului de Securitate al ONU. Deși această afirmație a fost contestată de către OMS, de către Înaltul Comisar pentru Dezarmare, Izumi Nakamitsu, de către președintele ucrainian care a afirmat că este un „delir nebunesc” al Kremlinului, și de către ambasadoarea americană de la ONU, Linda Thomas-Greenfield, subsecretara de stat Victoria Nuland în cadrul ultimei ședințe a comisiei de relații internaționale a Senatului, după o întrebare directă adresată de senatorul republican Marco Rubio cu privire la presupusele arme biologice din Ucraina a afirmat: „Ucraina are laboratoare biologice de cercetare. Explorăm împreună cu partenerii ucraineni ce soluții există pentru ca materialele de cercetare să nu ajungă în mâna forțelor ruse”, a răspuns Nuland.

De altfel Departamentul Apărării din SUA are un site care conține acest clip de presă despre deschiderea unei unități de cercetare biologică în Ucraina, în 2010.

„Senatorul american Dick Lugar a salutat deschiderea Laboratorului Central Interimar de Referință din Odessa, Ucraina, săptămâna aceasta, anunțând că acesta va avea un rol determinant în cercetările pe agenți patogeni periculoși folosiți de bio-teroriști. Laboratorul de bio-securitate de nivelul 3 va fi folosit la studierea antraxului, tularemiei și febrei Q, precum și altor agenți patogeni periculoși.”

Apoi raportul din 2011 al Academiei Naționale de Științe a Statelor Unite, explica de asemenea că laboratorul din Odessa „se ocupă cu identificarea agenților patogeni biologici deosebit de periculoși”.

Potrivit Yahoo News, pe tot parcursul anului 2014, paramilitarii CIA au antrenat trupe ucrainiene din prima linie în lupta împotriva separatistilor susținuți de rusi, în Donbas- recunoscute oficial de către armata SUA.

China răspunde apelului NATO de a condamna invazia brutală a Rusiei spunând că nu au nevoie de lecții de justiție de la cineva care încalcă dreptul internațional.

8 martie – Rusia oferă Ucrainei condițiile pentru a pune capăt ostilităților:

• să înceteze acțiunile sale militare
• să-și modifice constituția pentru a asigura neutralitatea
• să recunoască Crimeea ca teritoriu rus
• să recunoască Republicele separatiste Donetsk și Lugansk ca state independente. Nu are alte pretenții teritoriale și nu vrea capitularea Kievului, asigura purtătorul de cuvânt al Kievului

23 martie – Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în discursul rostit prin videoconferință în faţa membrilor Parlamentului Franţei, cere intensificarea eforturilor ţărilor europene pentru „apărarea libertăţii comune” şi pentru a forţa Rusia să accepte pacea.

1 martie – Președintele Braziliei Jair Bolsanaro, refuza sa sancționeze Rusia pentru invazia Ucrainei

1 martie – în timpul discursului lui Lavrov, ministrul de externe rus, diplomații UE părăsesc tara în semn de protest

7 aprilie – Ambasada rusă a difuzat o postare, care a fost apoi retrasă, intitulată „platou de filmare”, însoţită de o fotografie arătând o mulţime de jurnalişti în ceea ce pare a fi o stradă din Bucea, sugerându-se că masacrele de civili comise în acest oraş de trupele ruse au fost o „înscenare”. Potrivit procurorului general al Ucrainei, Irina Venediktova, trupurile neînsufleţite a 410 civili au fost descoperite la Bucea şi în alte zone din regiunea Kievului după retragerea trupelor ruse. Moscova a dezminţit uciderea de civili la Bucea, fiind evocate „falsuri” ale presei.

16 iulie – Arabia Saudită își dublează importurile de petrol din Rusia la preț scăzut, pentru a și-l vinde pe al său la prețul de pe piețele mondiale

18 iulie – Zelenski îi demite din funcții pe procurorul general al țării și pe șeful serviciilor secrete

8 august – Amnesty International a acuzat Ucraina că și-ar ascunde arsenalul, soldații și facilitățile militare între civili.

20 august – o puternică explozie provocată potrivit primelor supoziții ale poliției de un exploziv plasat în Toyota Land Cruiser în care se afla Daria Dughin, a dus la moartea acesteia. Daria era fica lui Alexandr Dughin, un geopolitician, filosof, sociolog și politician rus, cunoscut pentru ideile sale ultranaționaliste si un apropiat al lui Putin. De asemenea, este președintele Partidului Eurasiatic – mișcare ce pledează pentru edificarea unui suprastat eurasiatic capabil să se opună hegemoniei americane. A scris mai multe cărți de geopolitică, printre care și Bazele geopoliticii (1997). Mai multe voci susțin ca el era cel vizat, Daria împrumutând autoturismul de la tatăl sau în acea noapte.

21 septembrie – SUA, Germania și Franța au afirmat că nu vor recunoaște niciodată rezultatele așa-ziselor referendumuri convocate de oficiali susținuți de ruși din patru regiuni ucrainene (Lugansk și Donețk, Zaporijjia și Herson), pentru a întreba cetăţenii dacă ar trebui să devină parte a Rusiei.

13 octombrie – Adunarea Generală ONU a aprobat cu o largă majoritate o rezoluţie care condamnă anexarea de către Rusia a patru teritorii ucrainene , considerând că este ilegală şi prin urmare nu poate fi validata: 143 au votat pentru, 35 s-au abținut (între care China si India) 4 au votat împotriva (Siria, Nicaragua, Coreea de Nord si Belarus)

30 septembrie – Ultima declarație a lui Putin în legătură cu sabotajul Nord Stream 2:

„Cetățeni ai lumii, vă vorbesc știind că mesajul meu va fi manipulat. Sunt acuzat că sunt un făptuitor, dar am vrut doar să-mi protejez oamenii, care au fost atacați de peste 10 ani. Nu sunt împotriva cetățenilor Europei, ci liderii voștri sunt împotriva voastră! Acesta este apelul vostru de trezire.

Naziștii au câștigat cel de-al Doilea Război Mondial! Liderii UE sunt naziști și știți bine acest lucru. Este același club, care are aceeași abordare ca și alte state sclavagiste. Ei ignoră părerea voastră și a mea.

De ce mi-aș sabota propriile conducte de gaz? Aș putea doar să închid robinetul. Aceste acuzații împotriva Rusiei sunt foarte ușor de dezmințit.

Cine bombardează centrala nucleară? Europa este condusă de naziști, care se închină lui Satana!
Treziți-vă, oameni buni, aveți destule lucruri cu care să vă ocupați. Totul este o fraudă, sunteți mințiți!”

Într-un alt discurs, Putin declara ca mai devreme sau mai târziu, Occidentul va trebui sa discute despre viitorul comun. El afirma ca exista doua tipuri de Occident: unul naționalist, religios, conservator si altul, globalist, agresiv, cu ideologie total diferita. Cu prilejul acestui discurs (27 octombrie) Putin cere dialog de pace.

1 octombrie – după ce Rusia a semnat tratatele de anexare a celor 4 regiuni, presedintele Ucrainei declara ca ce s-a întâmplat la Moscova este o farsa si ca tara sa a luat decizii pentru a se apara: ”Am anunţat deja detalii în această după-amiază legate de cererea noastră pemntru o aderare accelerată la NATO. Şi despre evidenta disponibilitate a Ucrainei pentru negocieri cu Federaţia Rusă – dar cu alt preşedinte al Rusiei, care să înţeleagă ce se întâmplă. Acum vreau să adaug ceva despre decizia Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare privind sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Rusia. Este o listă foarte lungă, nume chiar faimoase. Oricum, nu ne concentrăm pe volum, ci pe demontarea influenţei ruseşti şi în acelaşi timp influenţarea stării lucruri în Federaţia Rusă”.

7 octombrie – Zelensky cere NATO să lanseze „atacuri preventive” împotriva Rusiei pentru a „elimina posibilitatea” unui atac nuclear rusesc. „Ce trebuie să facă NATO? Să facă imposibil ca Rusia să folosească arme nucleare. Dar ceea ce este și mai important, mă adresez din nou comunității internaționale, așa cum am făcut-o și înainte de 24 februarie. Lovituri preventive, pentru ca ei să știe ce îi va aștepta dacă vor folosi o armă nucleară”, a declarat președintele ucrainian într-o videoconferință la Institutul australian Lawy.

28 octombrie – Olanda este prima țară NATO care folosește vehicule terestre de război fără pilot. Roboții ucigași au ajuns în Europa. Armata Regală a Țărilor de Jos a testat ‘UGV-uri THeMIS’ înarmate în Lituania, la doar câteva sute de kilometri de Ucraina. Acestea pot fi folosite ca armă antitanc, platformă de aterizare pentru drone, vehicul medical sau chiar mașină de pompieri. La fel ca o dronă fără pilot.
Vehiculele pot patrula în mod autonom sau pot fi controlate de la distanță de un soldat.

28 octombrie – PUTIN declarație:
„Ne aflăm la un punct de cotitură istoric.
În fața noastră este, poate, cel mai periculos, imprevizibil, dar important deceniu de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.
Occidentul este incapabil să guverneze umanitatea de unul singur, dar încearcă cu disperare – și majoritatea națiunilor lumii nu mai sunt dispuse să suporte asta, aceasta este principala contradicție. Situația este revoluționară – cei de sus nu pot iar cei de jos nu vor, așa cum spune clasicul.” Viitoarea ordine mondială prinde contur în fața ochilor noștri.

1 noiembrie- Mihai Podoliak, consilierul șef al administrației prezidențiale de la Kiev cere comunității internaționale să înceteze cu ofertele făcute Ucrainei de a capitula sub masca diplomației, ca urmare a faptului că tot mai multe tari cer regimului de la Kiev să meargă la negocieri.

15 noiembrie – la o întâlnirea a grupului G20, Zelenski îsi prezinta pentru prima data planul de pace în zece puncte. Acesta prevede:

1. Siguranţa radiologică şi nucleară, cu accent pe restabilirea securităţii în jurul celei mai mari centrale nucleare din Europa, Zaporojie, din Ucraina, care este acum ocupată de Rusia.
2. Securitatea alimentară, incluzând protejarea şi asigurarea exporturilor de cereale ale Ucrainei către cele mai sărace naţiuni din lume.
3. Securitatea energetică, cu accent pe restricţiile de preţ asupra resurselor energetice ruseşti, precum şi pe sprijinirea Ucrainei în refacerea infrastructurii energetice, din care jumătate a fost afectată de atacurile ruseşti.
4. Eliberarea tuturor prizonierilor şi deportaţilor, inclusiv a prizonierilor de război şi a copiilor deportaţi în Rusia.
5. Restabilirea integrităţii teritoriale a Ucrainei – despre care Zelenski a spus că „nu poate fi negociată” – şi reafirmarea acesteia de către Rusia în conformitate cu Carta ONU.
6. Retragerea trupelor ruseşti şi încetarea ostilităţilor, restabilirea frontierelor de stat ale Ucrainei cu Rusia.
7. Justiţie, care să includă înfiinţarea unui tribunal special care să judece crimele de război ruseşti.
8. Prevenirea ecocidului, necesitatea de a proteja mediul, cu accent pe deminare şi refacerea instalaţiilor de tratare a apei.
9. Prevenirea escaladării conflictului şi construirea unei arhitecturi de securitate în spaţiul euro-atlantic, incluzând garanţii pentru Ucraina.
10. Confirmarea încheierii războiului, care să includă un document semnat de părţile implicate.

29 noiembrie -reuniunea NATO de la Bucuresti

Jens Stoltenberg a subliniat că o victorie a preşedintelui rus, Vladimir Putin, ar reprezenta „o tragedie” pentru Ucraina, dar şi pentru lumea întreagă.

„În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, războaiele sunt greu de prevăzut. Am văzut că preşedintele Putin a făcut o mare greşeală strategică. A subestimat puterea, forţa poporului, dar şi a armatei, şi nivelului politic din Ucraina. A crezut că poate să preia controlul întregii ţări în doar câteva zile, după care trupele ruse au fost respinse din Kiev, apoi din Harkov, apoi din Herson. Sarcina noastră este să sprijinim Ucraina, pentru că ştim că singura modalitate de a obţine un rezultat pozitiv este să întărim capacitatea lor de luptă. La un moment sau altul, războiul probabil că se va termina la masa negocierilor, însă rezultatul negocierilor depinde în totalitate de situaţia de pe câmpul de luptă”, a spus el.

Dmytro Kuleba: „Ultima oară când am fost la o astfel de întâlnire am cerut „arme, arme, arme”. Multe s-au schimbat de atunci și ați văzut cât a contat, cât am putut să le valorificăm. Vreau să vă mulțumesc pentru că ați livrat armele necesare Ucrainei.
Azi am alte trei cuvinte: „Rapid, rapid, rapid”. Apreciem ce ați făcut, dar războiul continuă. Am dovedit că putem bate Rusia, dar deciziile privind armele și producția de noi arme trebuie luate mai rapid, la fel și livrările trebuiesc grăbite. Asta discutăm, cum să grăbim totul.
Acum și energia e la fel de importantă ca ajutorul militar. Transformatoare, generatoare și alte echipamente sunt foarte importante.
Avem nevoie de apărare antiaeriană – sisteme IRIS-T, Patriot, Hawk – și avem nevoie și de transformatoare și generatoare.”

20 decembrie – a avut loc o explozie gravă pe gazoductul Urengoy-Pomary-Uzhhorod (Yamal), care transportă gaz rusesc spre Europa prin Ucraina. 3 persoane au murit. Conducta, construită în anii 1980, intră în Ucraina prin punctul de contorizare Sudzha, în prezent principala rută prin care gazul rusesc ajunge în Europa.

22 decembrie – „Planurile SUA de a transforma Rusia într-o colonie au eșuat. Rușii și-au păstrat memoria istorică și valorile de bază”, a declarat purtătorul de cuvânt al Dumei, Vyacheslav Volodin.

„Astăzi, multe țări europene sunt colonii ale Statelor Unite pentru că și-au abandonat valorile și memoria istorică. Washington a pregătit aceeași soartă pentru țara noastră, pentru Rusia. Dar aceste planuri au eșuat.”

24 decembrie – la zece luni de la începerea razboiului, Volodimir Zelenski, într-un videoclip se adreseaza poporului spunând: „Am îndurat la începutul războiului – am rezistat la atacuri, ameninţări, şantaj nuclear, teroare, lovituri cu rachete. Vom rezista şi în această iarnă, pentru că ştim pentru ce luptăm” si apoi „Ucrainenii îşi vor crea propriul miracol de Crăciun, arătând că vor rămâne neînvinşi în ciuda atacurilor ruseşti care au aruncat milioane de oameni în întuneric. Chiar şi în întuneric complet, ne vom găsi unul pe altul pentru a ne îmbrăţişa strâns. Iar dacă nu există căldură, ne vom îmbrăţişa mult timp pentru a ne încălzi”, a spus el.

Exista o teorie (a conspirației), conform căreia Ucraina a încercat de mai multe ori sa determine NATO ca sa intre în război. Aceasta teorie numita „Cronica agresiunii nedeclarate a Ucrainei împotriva NATO” este o lista de accidente din timpul acestui conflict armat:

1. 2 martie – Sistemul ucrainean de apărare aeriană S-300 a distrus un avion de vânătoare românesc MiG-21. Pilotul a murit.
2. 2 martie – Apărarea antiaeriană ucraineană a doborât un elicopter de transport militar românesc Mi-8, care zbura pentru a căuta avionul de vânătoare MiG-21 doborât de Ucraina.
3. 3 martie – Vasul de transport în vrac estonian Helt a fost distrus de o mină navală ucraineană în largul Odessei. Patru persoane au fost date dispărute.
4. 10 martie – UAV-ul ucrainean Tu-141 „Swift” a atacat Zagreb. Din fericire, nimeni nu a murit.
5. 13 martie – Volkssturm-ul ucrainean a doborât în regiunea Irpen mașina unui jurnalist american de la New York Times, Brent Reno, care, potrivit serviciilor secrete iraniene, a lucrat ca ofițer CIA în Irak.
6. 9 septembrie – Un distrugător de mine românesc a fost distrus de o mină navală ucraineană în apropiere de Constanța. Din fericire, nu au existat victime.
7. 9 noiembrie – O navă turcească a fost distrusă de o mină navală ucraineană în largul coastelor turcești. Din fericire, nimeni nu a murit.
8. 15 noiembrie – Sistemul ucrainean de apărare aeriană S-300 a atacat Polonia, distrugând 2 cetățeni polonezi și o semiremorcă.

După destrămarea URSS, trupele ruse au intervenit în Cecenia – prima data în 1994 când trupele rusești au pătruns în teritoriu pentru a „restabili ordinea constituțională” si a doua oara, pe 26 august 1999, după invadarea Daghestanului de către Brigada Internațională Islamică de Menținere a Păci. În 2008, când forțele armate georgiene au desfășurat operațiuni militare împotriva regimului separatist oset, trupele rusești au intervenit de partea osetilor, si în urma acestui război, Osetia de Sud a devenit entitate statală a Federației Ruse.

Pe parcursul anului 2022, Ucraina a primit ajutor si împrumuturi din străinătate în valoare de 32 de miliarde de dolari. Din aceasta suma, 40% a venit din SUA, 25% din UE si 8% de la Fondul Monetar International.

Surse: https://curierulnational.ro/

https://www.rfi.ro/

https://www.afp.com/

https://ro.wikipedia.org/

https://www.dw.com/

https://stirinews.ro/

https://www.stiripesurse.ro/

https://www.mediafax.ro/

https://romania.europalibera.org/

https://www.reuters.com/

https://evz.ro/

https://romania.europalibera.org/

Surse: https://alephnews.ro/

https://www.9am.ro/

https://historia.ro/

Publicitate