ROMANIA
4 februarie – companiile franceze din cadrul celei mai mari organizaţii patronale din această ţară, Mouvement de Entreprises de France, sunt interesate în special de proiectele de infrastructură rutieră şi feroviară finanţate prin PNRR si în consecinta guvernul francez anunta tot mai intens sprijinul acordat României pentru intrarea acesteia în spațiul Schengen.
Aproximativ 500 de soldaţi francezi au fost trimişi de urgenţă la sfârşitul lunii februarie în România, pentru a întări poziţia defensivă a NATO. Franţa joacă un rol de naţiune-cadru în această misiune multinaţională care urmează să îşi sporească prezenţa cu 1.000 de militari până la sfârşitul anului. La rândul său, Parisul este pregătit să îşi majoreze contingentul dacă va fi nevoie.
11 aprilie – După un an de guvernare PNL-USR-UDMR, alianța se destramă, iar Iohannis susține asocierea dintre liberali și social-democrați, un parteneriat la care nimeni nu s-ar fi gândit în urmă cu un an. Liberalii îsi aleg un nou presedinte de partid în persoana premierului Nicolae Ciuca.
6 mai – Jill Biden în România și Slovacia: o „vizită strategică”
15 iunie – vizita presedintelui francez în România la baza Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu pe fondul razboiului din Ucraina
29 iunie – Președintele Biden anunță creșterea prezenței militare a SUA în România: O nouă forță de luptă cu 3.000 de soldați și 2.000 de angajați
13 iulie – Armata României, prezentă la parada militară de Ziua Națională a Franței
18 iulie – Bogdan Aurescu participă la reuniunea miniștrilor de externe din UE
1 septembrie – Guvernul impune taxă de solidaritate pentru toti producătorii de energie electrică, entitățile agregate de producere a energiei electrice, traderii, furnizorii care desfășoară activitatea de trading și agregatorii care tranzacționează cantități de energie electrică și/sau gaze naturale pe piața angro, printr-o Ordonanța de Urgenta
24 octombrie 2022– În România, chiar la granița cu Ucraina, unitățile aeriene de elită americane exersează ‘pentru război’ – gata să fie „dislocate pe orice câmp de luptă din lume în câteva ore”.
24 octombrie – la 2 săptămâni după declarația pentru care a fost blamat de toată lumea, Constantin Dincu își prezintă demisia. Motivația este „neînțelegeri cu președintele României”, ceea ce ridică mari semne de întrebare și surprinde pe toată lumea. Această cerere ( un document scris) va deveni o filă de istorie.
1 august – Romania devine ” casa” trupei aeropurtate de atac 101. Generalul american, Joseph McGee a declarat că întoarcerea diviziei în Europa este un moment istoric, care are rădăcini în cel de-al Doilea Război Mondial.
„La 15 august 1942, această divizie a fost construită special pentru a elibera Europa. Prima noastră operaţiune de luptă, asaltul aerian din Normandia din 6 iunie 1944” , a spus McGee
28 noiembrie – Reuniunea Liderilor de la Munchen la Bucuresti. Reuniunea miniștrilor de Externe ai NATO și Forumul București organizat de German Marshall Fund și ASPEN, toate cu participarea unor oficiali de rang înalt din zona Balcanilor, Mării Negre, Uniunii Europene.
29 noiembrie – reuniune NATO la București. Discuțiile s-au concentrat pe războiul Rusiei împotriva Ucrainei, punerea în aplicare a noului concept strategic al NATO, securitatea energetică, protecţia infrastructurii critice şi eforturile NATO de a construi capacitatea şi de a consolida rezilienţa în Republica Moldova, Georgia şi Bosnia şi Herţegovina. La reuniune au participat ca state invitate și miniştrii de Externe ai Finlandei şi Suediei.
8 Decembrie – votul în Parlamentul Europei, doua împotriva (Austria si Olanda), si România nu intra în Shenghen. Reacțiile românilor sunt vehemente si instiga la boicotarea tuturor firmelor si băncilor de pe piața româneasca.
9 decembrie – Austria se opune intrarii României si Bulgariei în spațiul Shengen motivând ca cele doua tari trebuie să își securizeze mai bine granițele în fața fluxului migrator.
13 decembrie – declaratiile cancelarului austriac Nehammer „Dacă vreau să am un spațiu Schengen, am nevoie de frontiere externe puternice pentru ca frontierele interne să poată fi desființate. Dar acest lucru nu a mai funcționat de foarte mult timp,” a spus el potrivit tt.com. El susține ca este „absolut, inadmisibil să se amestece problemele de politică de securitate cu cele de politică economică”, referindu-se la amenintarile cu boicotarea companiilor austriece din România si Bulgaria.
15 decembrie – Premierul Ciuca depunde Memorandumul inițial pentru aderarea României la sediul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) din Paris, organizație din care fac parte 38 de țări cu economii dezvoltate inclusiv SUA, Germania, Franța, Japonia, Danemarca, Elveția. România a mai încercat sa adre de trei ori: în 2004, în 2012 şi ultima dată în 2014.
17 decembrie – Reuniunea la București între Klaus Iohannis şi premierul Ungariei, Viktor Orban dedicată proiectului unui cablu submarin care ar urma să transporte, prin Marea Neagră, energie electrică produsă în mod sustenabil în Azerbaidjan și Georgia, din generatoare eoliene și solare, în prezenta președinta comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
26 decembrie – Agenția Uniunii Europene pentru protecția frontierelor, Frontex, a raportat cele mai mari aglomerații în anii 2015 și 2016. Jumătate din peste 300.000 de imigranți au venit pe ruta balcanică, iar în Serbia, tranzitul a crescut cu peste 100%. De acolo trec prin Ungaria și își fac loc către Austria, Germania și țările nordice, anunța, realitatea.net.
„Fenomenul” David Popovici – din 20 iunie pâna pe 5 septembrie, David Popovici a cucerit 13 medalii devenind cel mai tânăr campion mondial din istoria nataţiei si primul înotător român din toate timpurile dublu campion mondial. Pentru performantele sale a fost decorat de preşedintele României Klaus Iohannis cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Cavaler.
Palmaresul lui David Popovici în 2022:
Campionatul european juniori – 4 medalii de AUR – 50, 100, 200 m liber şi ştafetă 4 x100 m liber masculin si una de ARGINT – ştafetă mixtă 4×100 m liber
Campionatul mondial de juniori – 3 medalii de AUR – 100, 200 m liber şi ştafetă 4×100 m liber masculin si una de ARGINT – ştafetă mixtă 4×100 m liber
Campionatul european de seniori – 2 medalii de AUR: 100, 200 m liber
Campionatul Mondial de seniori – 2 medalii de AUR: 100, 200 m liber
Campionatul mondial în bazin scurt – una de ARGINT: 200 m liber
Alte performante în sportul românesc:
Ancuţa Bodnar, a cucerit aurul atât la Campionatele Europene cât şi la Mondiale la dublu vâsle. Aur si la 8+1 la Europene-
La Mondialele din Cehia, de la Racice, România a încheiat pe locul trei în clasamentul pe naţiuni, cu patru medalii de aur: simplu vâsle feminin, categorie uşoară (Ionela Cozmiuc), echipajul masculin de dublu rame (Marius Cozmiuc, Sergiu Bejan), dublu vâsle feminin (Ancuţa Bodnar, Simona Radiş), opt plus unu feminin (Magdalena Rusu, Iuliana Buhuş, Adriana Ailincăi, Maria Tivodariu, Mădălina Bereş. Amalia Bereş, Ioana Vrînceanu, Denisa Tîlvescu, Victoria-Ştefania Petreanu).
La Campionatele Europene din Germania, de la Munchen, România a obţinut o clasare mai bună în ierarhia pe naţiuni: locul doi, cu opt medalii – cinci de aur şi trei de bronz.
Cătălin Chirilă a cucerit la Campionatele Mondiale de kaiac-canoe de la Halifax, din Canada, prima medalie la canoe pentru România după cinci ani, argint la C1 – 500 m, şi primul aur pentru România după 36 de ani la C1 – 1000 m. A repetat performanta la Campionatele Europene de la Munchen.
La Campionatele Europene de tenis de masa pe toate cele trei trepte ale podiumului la dublu feminin au urcat românce, bronzul revenindu-i perechii Adina Diaconu/Maria Xiao (Spania). Pe primele doua locuri perechile: Bernadette Szocs/Sofia Polcanova si Elizabeta Samara/Andreea Dragoman.
Campionatul European de atletism aur câstigat de Bianca Ghelber la aruncarea ciocanului, prima medalie obţinută de România la o competiţie europeană după 12 ani.
Loredana Toma a câştigat în decembrie medalia de aur la totalul olimpic şi la stilul smuls, în cadrul categoriei 71 kg, la Campionatele Mondiale de haltere de la Bogota.
Șase medalii la Campionatele Europene şi Mondiale de lupte: Alin Alexuc-Ciurariu si Alexandra Anghel bronz la lupte greco-romane – CM iar La Campionatele Europene: aurul prin Andreea Beatrice Ana , argintul prin Nicu Ojog şi bronzul prin Alina Vuc şi Kriszta Incze .
MOLDOVA
Republica Moldova s-a confruntata cu o criza a imigranților ucraineni (Moldova a devenit prima în topul celor cinci țări care au primit refugiați din Ucraina – cu aproape 1400 de oameni raportați la 10.000 de locuitori), criza energetica, proteste la Chisinau îndreptate împotriva președintei Maia Sandu, riscuri de securitate nesoluționate, amenințări din partea Rusiei. De la începutul războiului Republica Moldova si-a anunțat neutralitatea.
26 aprilie – incidentele din regiunea transnistreană (mai multe explozii la unele obiective din stânga Nistrului ce deserveau Rusia) , au alertat comunitatea europeana care a cerut cetățenilor sai sa părăsească aceasta regiune. Administrația separatista de la Tiraspol a decretat „cod roșu de alertă teroristă” si a fortificat posturile militare, a montat blocuri din beton la toate intrările și ieșirile din orașe și a restricționat accesul diplomaților ucraineni în Zona de Securitate.
18 mai – Maia Sandu: „Locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană”, a declarat președinta Republicii Moldova într-un discurs în fata Parlamentului European
26 mai – Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova, în arest la domiciliu pentru 30 de zile, fiind acuzat de corupție, de faptul că ar fi acceptat ca partidul să fie finanțat de o organizație criminală, de trădare de patrie și de îmbogățire ilicită.
Fostul președinte susține că este nevinovat și că dosarul este motivat politic. După pronunțarea deciziei, Igor Dodon a declarat, citat de ZdG:
„Consider acest dosar politic și la comanda doamnei Maia Sandu, care imediat după ce a intrat în funcție a pus presiune pe procurorul general pentru ca să-mi deschidă mie dosar penal. De cazul meu se ocupă 53 de procurori. (…) În ultimele luni eu am primit zeci de mesaje să fug din țară. Nu am de gând să fug. Eu o să rezist”, a spus între altele fostul președinte, care a acuzat-o totodată pe președinta Maia Sandu că ar vrea astfel să desființeze Partidul Socialiștilor.
26 mai – Maia Sandu, discurs istoric la Harvard: „Obținerea statutului de candidat UE este o ancoră pentru independența noastră”
29 iulie – vizita presedintei republicii Moldova la Bucuresti pentru a cere ajutor. „Vrem să cumpărăm gaze din România, acum. Dacă Republica Moldova va fi atacată de Rusia vom cere ajutor”, a spus ea.
10 august – guvernul de la Chișinău a aprobat acordul de înființare a unui nou punct de trecere a frontierei moldo-române: Leova – Bumbăta, de la Prut. Va fi construit un pod plutitor, care va lega cele două maluri.
11 august – a fost semnat și un acord de furnizare pe bază comercială a energiei electrice între România și Republica Moldova. Primele tranzacții vor avea loc în octombrie. De asemenea, gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău care este operațional poate oferi o plasă de siguranță, Moldovei în cazul în care Rusia va închide robinetul.
24 noiembrie– atacurile Rusiei în Ucraina au lasat Moldova pe întuneric
17 decembrie – Comisiei pentru Situații Excepționale a suspendat licenta a sase posturi de televiziune ( între care TV6, Orhei TV, Primul în Moldova), controlate de politicianul Ilan Sor, un om de afaceri și politician care a fugit din Republica Moldova din cauza problemelor cu justiția, motivând ca au reflectat „în mod tendențios și manipulatoriu evenimentele din țara noastră dar și cele legate de războiul din Ucraina,” dupa cum a mentionat șefa Cabinetului de miniștri. De altfel, Ilan Sor a fost acuzat ca ar fi platit manifestantii care au demonstrat la Chisinau împotriva prețurilor mari la resursele energetice si a guvernului.
7 decembrie – Institutul Democrat Național din SUA i-a oferit presedintei Maia Sandu premiul pentru democrație ,,Madeleine K. Albright 2022”, pentru „angajamentul față de democrație și drepturile omului”, cu ocazia vizitei acesteia în America unde a avut întâlniri cu mai multe oficialități. Acest premiu a mai fost decernat în 2022 președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski și prim-ministrului Lituaniei, Ingrida Šimonytė.
Surse: https://curierulnational.ro/
La mine în suflet 
A republicat asta pe My Blog.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc Aliosa!
ApreciazăApreciază
Bună dimineața, Magda ! 🙂
PROMISIUNEA făcută este DATORIE curată ! 🙂
Ca atare ,
am dat deîndată republicare
pe My Blog
articolului de față
fără nici o prefață ! 🙂
Pe al doilea meu blog
am republicat un articol care sigur te va motiva în a comenta ceva ! 🙂
O duminică frumoasă ! 🙂
Alioșa .
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Buna dimineața! Mulțumesc pentru republicare. Lipsește una si gata! O Duminica frumoasa îți doresc si eu!
ApreciazăApreciază