GERMANIA
2 februarie– prima vizita a noului cancelar Olaf Scholz în SUA în contextul relatiilor internationale tot mai complicate.
27 februarie – Bundeswehr-ul german urmează să primească 100 de miliarde de euro pentru investiții și proiecte de armament, bani asigurați din bugetul federal pentru 2022. „Un lucru este clar: trebuie să investim mult mai mult în securitatea țării noastre, pentru a ne proteja libertatea și democrația în acest fel. Scopul este o armata germană eficientă, extrem de modernă și progresistă”, a spus Scholz.
13 februarie– presedintele Walter Steinmeier este reales în functie pâna în anul 2027
5 martie – o clinica din Munchen, refuza sa mai primească pacienți ruși la tratament. De asemenea mai multe magazine aparținând persoanelor cu cetățenie rusa sunt devastate. Se începe confiscarea averilor oligarhilor ruși si expulzarea demnitarilor.
7 martie – ministrul de externe anunța ca tara sa plănuiește sa oprească importul de gaz si petrol din Rusia în totalitate, anunț ce a dus la explozia prețului la carburanti (2,12 euro l de benzina)
10 martie -fostul președinte, Joachim Gauck, afirmă ca „ar trebui sa ne lipsim de câțiva ani de fericire si bunăstare în spiritul solidarității cu Ucraina. „
17 martie – se dezbate in Parlamentul german tema obligativității vaccinării persoanelor peste 18 ani. Ministrul sănătății declară: „cei nevaccinati poartă responsabilitatea că nu mergem înainte. Toată țara va fi ținută ostatica de acești oameni. Nu ne putem permite asta. Vaccinarea CORONA funcționează. Nu previne infecția ci decursul grav și moartea. 2022 este primul an în care putem pune capăt pandemiei din Germania cu vaccinarea obligatorie.” Karl Lauterbach
22 martie– prima fabrica Tesla din Europa numita Giga Berlin Brandenburg, s-a deschis la Berlin. Va produce atât mașini cât si baterii.
12 aprilie– președintele german Walter Steinmeier, programează o vizita în Ucraina împreuna cu președintele Poloniei si a celor trei tari baltice (Letonia, Estonia si Lituania) însă, un diplomat ucrainian declara pentru cotidianul Bild, ca președintele nu este binevenit la Kiev, datorita legăturilor strânse avute cu Rusia, .
11 mai – Președintele Argentinei vizitează Germania, pe fondul anunțatei crize alimentare si energetice pentru a încheia acorduri cu privire la exportul de alimente si gaz lichefiat ( Argentina deține a doua rezerva de gaz lichefiat din lume). Deși nu este de acord cu invazia Rusiei el critica sancțiunile impuse acesteia spunând ca prin aceste sancțiuni se pune în situație de risc siguranța alimentara si cea energetica a multor tari. De menționat ca în februarie Alberto Fernandez a efectuat o vizita în Rusia.
15 mai – alegeri în Renania de Nord, cel mai mare land din Germania, considerate cele mai importante din 2022 ( alegeri generale „în miniatură” și un test major pentru guvernul federal). Câștiga Uniunea Creștin-Democrată (CDU).
20 mai – Robert Habeck, ministrul economiei, s-a întâlnit cu ministrul de stat al Afacerilor Energetice din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi, la Doha, unde au încheiat un acord de cooperare energetica, o alta încercare a Germaniei de a deveni mai puțin dependentă de sursele de energie rusești.
25 mai – cancelarul german Olaf Scholz, efectuează prima sa vizita în Africa, un turneu ce s-a desfășurat în perioada 22-25 mai. Vizita a început în Senegal, tara care deține în prezent președinția Uniunii Africane și este o nouă țară parteneră a G7.
În perioada 26-28 iunie, la Schloss Elmau, în Bavaria, Germania, a avut loc Summitul G7, întâlnire la care au fost invitati, de asemenea, lideri din Argentina, India, Indonezia, Senegal și Africa de Sud să participe la o serie de sesiuni de lucru în cadrul summitului. Pe ordinea de zi au fost teme precum:
- Ucraina și cooperarea în domeniul politicii externe
- abordarea securității energetice și a securității alimentare
- efectuarea de investiții în climă și sănătate
- promovarea parteneriatelor pentru infrastructură și investiții
- modelarea economiei mondiale
- promovarea egalității de gen
- modelarea cooperării internaționale
1 iulie – datorita lipsei de personal mai pe mai multe aeroporturi din Europa a existat un adevărat haos: zboruri anulate, întârzieri ale curselor aeriene, bagaje pierdute si greve ale personalului din anumite companii aeriene printre care si Lufthansa care s-au desfășurat în plin sezon al călătoriilor şi la câteva zile înainte de debutul vacanţelor şcolare. De altfel Germania se confrunta cu o criza a personalului calificat în mai multe domenii si din acest motiv guvernul german intenționează sa modifice legea imigrației.
2 august– la campionatul mondial de fotbal din Thailanda, echipa de roboti a Germaniei a învins echipa Coreei de Sud. Nu, nu este o gluma; robotii au propriul campionat mondial de fotbal. La turneu au participat 400 de echipe din 35 de tari.
16 august – datorita crizei energetice, Domul din Köln ramâne în întuneric dupa ora 23. O celula de criza sub conducerea arhitectei Andrea Blome, a decis mai multe masuri pentru economia de energie precum: peste 130 de construcții reprezentative din Köln nu vor mai fi iluminate, pe străzi, începând cu ora 23, intensitatea luminii va fi redusă la jumătate, instalațiile de aer condiționat din birouri setate astfel încât să consume cât mai puțin, bazinele de înot pentru copii cu apa mai rece. etc
17 august – Liderul palestinian Mahmoud Abbas face o vizita în Germania pentru a cere UE și Organizației Națiunilor Unite (ONU) să recunoască pe deplin statul palestinian, acuzând Israelul de „holocaust” împotriva palestinienilor si punându-l astfel pe Scholz într-o postura incomoda. Ulterior, cancelarul german a declarat pentru ziarul Bild: „Pentru noi, germanii, orice relativizare a Holocaustului este intolerabilă și inacceptabilă”. Comitetul Internațional Auschwitz a reacționat spunând ca „prin comparația sa rușinoasă și nepotrivită cu Holocaustul, Abbas a încercat încă o dată să servească agresiunea anti-israeliană și antisemită din Germania și Europa.” De asemenea, Comitetul prin vocea vicepreședintelui Christoph Heubner a acuzat guvernul german de lipsa de reacție: „Este uimitor și deconcertant faptul că partea germană nu a fost pregătită pentru provocările lui Abbas și că declarațiile sale privind Holocaustul au rămas necontestate în cadrul conferinței de presă”.
24 noiembrie – Germania vrea sa trimită Poloniei avioane Eurofighter și sisteme de apărare Patriot pentru a-si apara spațiul aerian însă guvernul de la Varsovia refuza oferta provocând un scandal între cele doua tari
8 decembrie – arestari masive ale membrilor miscarii de extrema dreapta Cetăţenilor Reich-ului (Reichsbürger), care numara 21.000 de persoane si care respinge existenţa statului german. Se presupune ca acestia pregateau o răsturnare a guvernului pentru a-l instala ca lider naţional pe Heinrich XIII P.R., care foloseşte titlul de prinţ şi este un descendent al familiei nobile Reuss din Thuringia. Potrivit Procuraturii Federale, gruparea a încercat să atragă de partea sa poliţişti şi militari ai Bundeswehr precum si mai mulți soldați de elită din Kommando Spezialkräfte (Comandamentul Forțelor Speciale, KSK) iar perchezitiile au demonstrat ca acestia erau dotati cu arme de la „arbalete până la muniţie”.
13 decembrie – grupul de activiști pentru climă Letzte Generation a devenit cunoscut în ultimele luni pentru că a blocat pistele aeroporturilor și a aruncat cu mâncare în ramele unor opere de artă celebre. Autoritățile au găsit dovezi ale implicării acestei organizații în întreruperea fluxului de petrol catre uzina PCK Schwedt, aflata la granita cu Polonia, care furnizează 90% din combustibilul Berlinului. Politia a efectuat mai multe percheziții în locuințele unor lideri ai acestei grupări.
14 decembrie – Într-un discurs rostit la 70 de ani de la înfiinţarea Comisiei germane pentru Cooperarea Economică în Estul Europei, Olaf Scholz a spus:
„Rusia va fi şi după sfârşitul războiului cea mai mare ţară de pe continentul european. De aceea, este esenţial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de faţă relaţiile pe care le avem devin mult mai reduse. Dar, dacă Rusia va opri războiul, dacă cetăţenii Rusiei vor depune eforturi pentru un alt viitor, avem şansa de a fi din nou posibil într-un alt moment să începem cooperarea economică. Doar că încă nu suntem în acel moment. Acum înăsprim sancţiunile. Şi ştim cu toţii că Vladimir Putin (preşedintele Rusiei – n.red.) nu distruge prin războiul său doar infrastructura, oraşe şi zone din Ucraina. Distruge şi un număr incredibil de mare de vieţi omeneşti”, a afirmat Olaf Scholz, conform stenogramei discursului, publicată pe site-ul Guvernului german şi tradusa de agenţia MEDIAFAX.
Răspunsul ministrului de externe a Rusiei nu a întârziat sa apara: „Noi nu ne rugăm de nimeni pentru nimic, iar politicienii din Germania ar trebui să înţeleagă acest lucru în mod clar şi permanent. Guvernul german nu a explicat de ce a evitat în mod ruşinos şi laş să investigheze actele de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 şi 2, prin care economia germană a fost deconectată de la gazul rusesc ieftin”.
De altfel nu este prima data când cancelarul german își manifesta dorința de a relua legăturile cu Rusia. Doar cu o săptămână înainte el afirma ca vrea sa continue convorbirile cu președintele rus: „Avem opinii complet diferite. Cu toate acestea, voi continua să vorbesc cu el, pentru că îmi doresc să trăiesc momentul în care este posibil să ieșim din situație. Și nu poți face asta dacă nu vorbești”, relatează postul german N TV.
16 decembrie – guvernul german, cu acordul Consiliului UE, naționalizează compania energetica Uniper SE. „Motivul acordului a fost actuala criză energetică din Europa, cauzată, în special, de încetarea aprovizionării cu gaze rusești și de o creștere bruscă a prețurilor la gaze, în urma căreia Uniper a cerut o infuzie semnificativă de capital pentru a preveni falimentul”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat.
20 decembrie – Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier a avut o convorbire telefonica cu omologul sau chinez în care Xi Jinping, în timpul căreia a cerut ca relațiile Uniunii Europene cu Beijingul să nu fie influențate de „părţi terţe”, în contextul rivalității cu Statele Unite, anunță Mediafax. La rândul sau, președintele german i-a cerut lui Xi Jinping să încerce să convingă Rusia să oprească războiul din Ucraina şi să îşi retragă trupele de pe teritoriul ucrainean.
22 decembrie– După aproape zece luni de planificare și construcție, primul terminal plutitor pentru stocarea gazelor naturale lichefiate (GNL) importate a fost deschis cu puțin timp înainte de Crăciun la Wilhelmshaven, în nordul Germaniei.
28 decembrie – virusologul german Christian Drosten (şeful departamentului de virusologie de la Spitalul Universitar Charité din Berlin) afirma în cotidianul Tagesspiegel ca pandemia de COVID poate fi considerata încheiata.
28 decembrie – revista Der Spiegel a relatat ca poliţia a arestat un cetăţean german identificat ca fiind Carsten L. într-o anchetă deschisă pentru trădare, şi a percheziţionat locuinţa şi biroul acestuia, precum şi ale unei alte persoane. Carsten este considerat a fi spion dublu si ar fi acuzat de a transmite informatii importante Moscovei. Guvernul german a expulzat 40 de spioni ruşi în aprilie.
În ciuda inflației si a prețului crescut la energie, companiile cele mai bine cotate la bursa( printre care Mercedes, Volkswagen și Siemens), au avut profit de 28% în ultima jumătate a anului însă Germania anului 2022 s-a confruntata cu destule probleme printre care si criza de profesori (exista materii care nu se mai predau din aceasta cauza: biologie, matematica), lipsa de personal medical, lipsa de medicamente, creșterea inflației si scăderea nivelului de trai.
LUXEMBURG
1 februarie – primul ministru Xavier Bettel, anunta ca renunta la diploma diploma de studii aprofundate, obtinuta în 1999 de la Universitatea din Nancy în urma acuzatiilor de plagiat. Portaul reporter.lu, este cel care a facut aceste acuzatii în urma unei anchete desfasurate în octombrie 2021.
În Germania, mai mulţi miniştri, printre care Franziska Giffey, fost ministru al familiei, au demisionat în ultimii ani în urma acuzaţiilor de plagiat.
ITALIA
10 martie – Mario Draghi, primul ministru italian, cere refugiaților ucraineni testarea la fiecare 48 de ore
9 mai – Prim-ministrul italian Mario Draghi se deplasează marţi la Washington pentru discuţii cu preşedintele american Joe Biden, o vizită ce are loc într-un context intern incomod, în care lideri ai coaliţiei de guvernare de la Roma îşi exprimă dezacordul în creştere faţă de trimiterea de arme suplimentare Ucrainei, transmite luni Reuters.
21 iulie – Mario Draghi își prezinta demisia. Parlamentul este dizolvat si se stabilesc alegeri anticipate.
23 iulie – mai mult de 30.000 hectare de pădure sunt distruse de incedii din cauza temperaturilor ridicate.
16 septembrie– cel putin 10 persoane mor din cauza ploilor abundente si a inundațiilor
25 septembrie – Alianța de dreapta condusă de Georgia Meloni câștiga alegerile legislative
26 septembrie – alegeri legislative soldate cu victoria partidului post-fascist condus de Giorgia Meloni, rezultate care au fost primite cu rezerva de Franta, Germania si Spania dar cu satisfactie de catre Polonia si Ungaria.
22 octombrie – Georgia Meloni depune jurământul pentru funcția de prim-ministru.
12 noiembrie– patru tari mediteraneene ( Italia, Malta, Grecia si Cipru) cer Comisiei Europene sa stabilească măsurile necesare pentru a coordona operațiunile de salvare pe marea Mediterana.
14 noiembrie – Guvernul italian de dreapta condus de Georgia Meloni a decis să pună capăt practicii de a primi migranţii recuperaţi pe Mediterana de nave ale diferitelor ONG-uri, pe care le acuză că alimentează valul migrator dinspre Africa. Potrivit noului guvern de la Roma, ţărilor de pavilion ale acestor nave le revine responsabilitatea primirii migranţilor, în cazul navei Ocean Viking aceasta fiind Norvegia. Aceasta decizie a dus la reactii dure din partea guvernului francez care a cerut Uniunii Europene sa se pronunte asupra refuzului Italiei si a trecut la represalii prin anularea preluării a 3.500 de migranţi care urmau să fie transferaţi din Italia către Franţa în baza mecanismului european voluntar de redistribuire a refugiaţilor între statele membre.
2 decembrie– datorita embargoului Uniunii Europene privind importul de ţiţei rusesc pe mare, care trebuie sa intre în vigoare pe 5 decembrie, guvernul italian condus de Giorgia Meloni a plasat în administrarea provizorie a statului o rafinărie a gigantului petrolier rus Lukoil, situată în Priolo, Sicilia, pentru a evita închiderea acesteia şi pentru a garanta continuitatea aprovizionării naţionale cu energie.
Surse: https://curierulnational.ro/
https://romania.europalibera.org/
https://romania.europalibera.org/
Surse: https://alephnews.ro/
La mine în suflet 
A republicat asta pe Cronopedia.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe My Blog.
ApreciazăApreciază