Semana Santa

Îmi amintesc ca în primul an când am petrecut sărbătorile Pascale pe teritoriul Spaniei, am rămas foarte surprinsă de tradițiile și obiceiurile lor pentru ca în România, în orașul unde mi-am trait anii tinereții, exista un cartier de catolici și aceștia sărbătoreau aproape ca si noi, ortodocșii. Făceau si ei cozonac, pasca, vopseau oua roșii si erau liberi prima si a doua zi de Paste. Aici, am descoperit cu totul si cu totul altceva.

Prima data am aflat despre procesiuni când ajutând pe cineva sa facă un mic filmuleț despre credințele fiecăruia am văzut un video din Sevilla din Săptămâna Mare (Semana Santa) si iarăși am ramas surprinsă sa vad acei oameni îmbrăcați atât de ciudat, cu haine lungi monahale în culori diferite și cu niște conuri pe cap așa cum purtau cei din Ku Klus Klan. Informându-mă aveam sa aflu ca portul acestor așa zise coifuri,  provenea de pe vremea Inchiziției când capul celor ce urmau sa fie uciși le era acoperit cu ceva asemănător dar pe pânza era desenata fapta pentru care erau pedepsiți. Prin urmare, aceste conuri simbolizează penitenta si sunt de culori variate: roșu – sângele lui Iisus, negru – doliu, alb – gloria lui Dumnezeu, sau verde – speranța Învierii.

Arhiva personala
Arhiva personala

Un alt motiv de mirare a fost faptul ca zilele libere nu se dau în prima si a doua zi de Paste, ca semn de bucurie pentru învierea lui Iisus ci în Joia si Vinerea Mare pentru a putea participa la toate momentele religioase care simbolizează  instituirea Euharistiei la Cina cea de taină, răstignirea, moartea si Învierea. Este procesiunea penitenților pentru a-și curăța păcatele și pentru a-și arăta public pocăința.

Începutul acestor manifestări în Spania se situează în secolul XV când grupuri de persoane laice s-au unit cu scopul de a se ajuta reciproc în momente dificile si de a experimenta evenimentele care s-au succedat de la Cina cea de taina si pâna la învierea lui Iisus (Pasion de Cristo). Aceștia au pus bazele primelor frații si au fost primii care au ieșit pe strada pentru a trăi si a reprezenta durerea lui Hristos-

În secolul XVI, odată cu reforma protestantă a lui Martin Luther, biserica catolica a considerat necesar sa impulsioneze aceste puneri în scena încercând astfel sa creeze o liturghie mai pe înțelesul oamenilor de rând, având în vedere ca slujbele religioase din biserica, se celebrau în mare parte în latina. Originea acestor procesiuni este relaționata si cu  “Imaginería”, arta care se ocupa cu elaborarea realista a figurilor religioase. Diferența dintre procesiunile de acum si cele de atunci este autoflagelarea, interzisa în secolul XVIII, de catre regele Carlos al III -lea.

Procesiunea începe cu Crucea Călăuzei sau Crucea Parohială, purtată de tinerii din parohie, de obicei băieți de altar. Crucea este de obicei flancata de felinare de ghidare sau coarne. În spatele ei, steagul Frăției, care amintește de steagurile romane și mai târziu încep să apară penitenții sau nazarineenii purtând lumina: calea către Hristos.

Arhiva personala
Arhiva personala
Arhiva personala
arhiva personala
Arhiva personala
Arhiva personala

În realitate marea majoritate a oamenilor profita de acesta mica vacanta pentru a calatori si a vizita locuri noi. Puține persoane mai participa la aceste procesiuni pentru ca puține persoane mai au credința.

Pentru cine are răbdare si curiozitate, poate viziona si un video.

2 gânduri despre „Semana Santa”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.