O primăvara trista

Recunosc ca m-am abținut sa scriu ca sa nu-mi expun opiniile ce le pot parea unora (poate majorității) lipsite de sens si sa-mi atrag oprobiul public. Nu am atâta curaj pentru ca nu știu sa fac fata criticilor si judecăților de tot felul. De cele mai multe ori, când se întâmpla asta, ma retrag în interiorul meu ca un melc în colivie. Si chiar daca primul impuls ma îndeamnă sa-mi susțin punctul de vedere în clipa următoare ma întreb cui i-ar folosi opinia mea si ma gândesc ca poate ar încinge spirite si atunci prefer tăcerea. Ce as mai putea spune eu despre acest război inutil (ca toate celelalte) ce nu a fost spus încă. Zilele acestea doar despre asta se vorbește deși ma uit în jur si constat ca oamenii își continua viată liniștiți. Probabil, cu cât ești mai departe de „epicentru” cu atât ești mai puțin conștient de realitate sau poate pur si simplu unii prefera sa ignore amenințările si pericolele.

Despre ce sa scriu? Despre un martie în care șnurul roșu chiar e însângerat? Despre o primăvara care ar trebui sa aducă bucurie si sentimente de înnoire? Da știu, natura tot renaște (încă) soarele tot își face apariția deasupra noastră dar cine mai vede cu adevărat pomii înfloriți, când cerul la orizont este înnegrit si străbătut de avioane de lupta? Sa scriu despre iubire? Cum sa fac asta când ne omorâm între noi? Sa scriu despre toleranta când ne acuzam unii pe alții si nu suntem dispuși sa ne așezam la masa tratativelor si sa găsim o cale de conciliere? Ba mai mult, instigam la lupta, trimitem arme si muniție. Sa scriu despre adevăr când ni se prezinta stiri false si suntem transformați într-un experiment social? Nu am subiecte…De fapt mi-am scris opinia într-un caiet cu gândul ca poate peste ani îl va ajuta pe fiul meu sa cunoască un alt adevăr istoric pentru ca nu pot sa nu ma gândesc iar la cartea lui Orwell în care trecutul a fost sters definitiv din memoria colectiva si înlocuit cu o mare minciuna. Si poate ca într-o zi, când va fi mai multa liniște si concluziile se vor mai sedimenta puțin, le voi împărtăși si cu voi…

Sa ne aducă Dumnezeu pacea daca ne mai poate ierta!

5 gânduri despre „O primăvara trista”

  1. De ce să-ți spui părerea? Pentru că a existat cândva o fetiță ce arunca steluțele de mare, aduse de furtună pe țărm, înapoi în mare. Erau cu miile și cineva a întrebat-o nedumerit: „De ce faci asta? Nu vezi că oricâte ai arunca înapoi, nu o să reușești să arunci suficiente ca să se observe? Nu e nici o diferență!”. Dar fetița i-a răspuns, continuând să arunce încă o steluță în mare: „Ea face diferența!”.
    Cât despre vremurile tulburi ce le traversăm, să nu uităm că dacă n-ar fi iarnă, primăvara nu ar fi la fel de delicioasă și încântătoare…

    Apreciat de 3 persoane

    1. Mulțumesc! Din păcate trăim vremuri triste dar nu trebuie sa ne pierdem speranța. Încă mai există oameni minunați care aduc o rază de speranța acolo unde domnește întunericul. Un sfârșit de săptămână cu pacea si bucurii îți doresc!

      Apreciat de 1 persoană

  2. Bună dimineața , Magda ! 🙂
    „Să nu uitați de Ucraina. Războiul ține de 8 ani, dar în ultimele 15 zile s-a răspândit în teritoriile țării mele. Nu ne vom preda! Nu vom face asta! Ucraina a fost ultimul avanpost al Europei, înainte de Putin. Să vă aduceți aminte de noi.” ! 🙂
    CITATUL sus postat , aparține unei TINERE jurnaliste din UCRAINA ! 🙂
    Despre cine este vorba ,puteți afla dacă veți accesa :
    http://aliosapopovici.wordpress.com/2022/03/13/
    Alioșa .

    Apreciază

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.