La multi ani, românilor!

Îmi amintesc ca i-am spus odata mamei, vorbind cu ea la telefon:

-„Îmi este atâta de dor de casa, de tine, de toate. Chiar si de firul de iarba mi-e dor.”

-„Doamne, fata mea, mi-a răspuns ea. Cum poti sa spui ca ti-e dor de un fir de iarba? Cum, simți asta?

-„Îi simt mirosul acela de verde amestecat cu pământ reavăn. Îmi imaginez ca-l rup si ținând-l între dinți îi simt gustul. Aici nu este iarba, mama. Înțelegi? Si chiar daca ar fi, firul ei nu ar semana cu cel de acasă. Firul de aici îmi este indiferent. Pe cel de acasă îl iubesc.”

Nu, nu sunt o fățarnica. Eu chiar iubesc din tot sufletul casa, satul si tara în care m-am născut. Iubesc si oamenii din ea. Nu suntem nici mai buni dar nici mai rai decât alții chiar daca noi între noi ne criticam destul de mult. Uneori e bine; critica poate si trebuie sa fie constructiva daca e atât cât trebuie si atunci când trebuie. Ce e în exces strica, devine o obișnuita si nu se mai construiește nimic.

Dar, dragostea de patrie nu poate fi o minciuna pentru ca este legata de tot ce ai cunoscut de când ai deschis ochii si pâna acum, de tot ce ai iubit.
Dragostea de patrie e dragostea de casa în care ai crescut, de iernile încărcate de zapada când alergai în casa la gura sobei, de nucul de la poarta, de vremea colindelor.
Dragostea de patrie e dragostea de chipul si glasul părinților, de poveștile bunicilor, de culesul holdelor si al viilor.
Dragostea de patrie e dragostea de obiceiurile si tradițiile cu care ai crescut si nu, nu sunt ipocrita, iubesc tara în care m-am născut si sper sa ma întorc cât de curând acasă.

Unii spun despre noi ca suntem hoți, rai, invidiosi, needucați, (nu prea am auzit pe niciun străin sa spună ca suntem leneși) sau ca venim dintr-o tara înapoiata ignoranti).

Iar alții ne vad asa: „Acabo de regresar de Rumanía y no sería justo no agradecer a todos los que en su día me aconsejaron y me animaron a vivir esta experiencia e impregnarme de la belleza, cultura, historia, tradiciones, costumbres y gastronomía de este país.
Me voy encantado de todo lo que he vivido y aprendido de esta gente, pero con la pena de no poder haber organizado mi viaje para mucho más tiempo. A los que no hayan estado, ¡creedme! Rumanía es un paraíso, y vayas por donde vayas o visites lo que visites, no te va a dejar indiferente. 8 días son realmente poco.
Algunos me advirtieron que ir solo, a la aventura, era una locura. ¡Para nada! Si ya son hospitalarios, imaginaos lo que pueden hacer con una persona que va sola. Me he topado con algún antipático, pero eso es algo inevitable en cada país. Por lo general, la mayoría de las personas son maravillosas. Eso si! Tenéis que ir con algo de inglés, al menos. De Rumanía vengo enamorado, ¿qué os voy a contar? „David López

Tocmai m-am întors din România și nu ar fi corect să nu le mulțumesc tuturor celor care la un moment dat m-au sfătuit și m-au încurajat să trăiesc această experiență și să mă las cuprins de frumusețea, cultura, istoria, tradițiile, obiceiurile și gastronomia acestei țări.
Sunt încântat de tot ce am trăit și am învățat de la acești oameni, si ma doare ca nu putut sa planific călătoria pentru mai mult timp. Celor care nu au fost, credeți-mă! România este un paradis și oriunde ai merge sau orice ai vizita, nu te va lăsa indiferent. 8 zile au trecut repede.
Unii m-au avertizat că a merge singur, într-o asemenea aventură, era o nebunie. Deloc! Dacă sunt deja primitori, imaginați-vă ce pot face cu o persoană care merge singură. Am întâlnit si câteva figuri neprietenoase, dar asta este ceva inevitabil în fiecare țară. În general, majoritatea oamenilor sunt minunați. Da, întra-devăr, trebuie să mergi știind engleză cel puțin. M-am întors îndrăgostit de România, ce sa va spun? „David López

Am ales si câteva poezii, care mi s-au părut mai…interesante, sa spunem.

În tara mea

În ţara mea sunt văi şi munţi şi flori,
Şi diamante,
Şi sunt sticleţi atât de mulţi în capete savante!…
Poeţii ritmului sărac slăvesc albastrul zării,
Şi creşte-atât de mult spanac pe lanurile ţării.
În ţara mea sunt tei şi plopi,
Şi zarea-i diafană,
Şi-n ţara mea jandarmi şi popi iau lefuri de pomană;
Şi-n ţara mea sunt flori de myrt,
Principiu sau idee,
Sunt vorbe de păstrat în spirt, expuse prin muzee.
Din larg de crânguri vin zefiri şi tuturor dau veste
Că-n ţara mea sunt trandafiri şi fete
Că-n poveste,
Idile nasc şi se desfac subt luminiş de lună,
În ţara mea onoarea-i fleac şi dragostea
Minciună.
Şi-n ţara mea sunt mulţi părinţi ce plâng morminte
Multe…
Şi pribegesc scrâşniri din dinţi…
Dar cine să le-asculte,
Când e minciuna pe amvon şi nedreptatea-i lege,
Când guvernanţii-s de carton
Şi nepăsarea Rege? – Ion Pribeagu din Vârfuri de spadă (1915)

Dacă este ţara mea…
Vasăzică, dumneata
Ai venit în ţara mea;
Zor-nevoie plac-nu-plac,
Să mă-nveţi tu ce să fac?
Zor – nevoie vreau – nu vreau,
Să mă-nveţi pe un’ s-o iau?
Ca să fac ce nu e bine,
Ca s-ajung slugă la tine?!
Apăi dacă este ţara mea,
Ce te-amesteci tu în ea?!
Păi… nu-i aşa?! – Constantin Tanase

Dor de ţară în ţara mea
Un bătrân călător pe drum de seară
Trecea străin pe strada mea.
Îl tot vedeam şi-am îndrăznit a-l întreba:

-De unde vii şi cine eşti, bătrâne?
Era-ntristat şi suspina.
Cu glasul stins el mi-a răspuns:

– De unde vin? Nu întreba
Plecat am fost din ţara mea
Dar peste tot unde-am umblat
În suflet ţara mi-am păstrat
Şi m-am întors
Aici, unde-i pământul sfânt
Unit cu el prin legământ.
Cu glasul blând şi coborât

O, Doamne – se rugă bătrânul –
Mai ţine-mă în viaţă cât
S-apuc să văd zâmbind românul! – Autor necunoscut

Iaşii în carnaval

Într-a păpuşilor ţară,
Din hotare, la hotară,
Am vazut şi buni şi răi,
Şi cu duh, şi nătărăi.

Unii mândri şi-ngânfaţi,
Ca beşici cu vânt umflaţi!
În cea lume cât trăiesc,
La tot vântul se-nvârtesc.

Alţii vrednici patrioţi,
Dar mai vrednici patri-hoţi,
Latră, urlă furios
Pân’ce-apucă câte-un os.

Într-a păpuşilor ţară
La mulţi cinstea-i chiar de ceară
Cât ruşfetul se inveşte
Cinstea-ndată se topeşte

În cea ţară de păpuşi
Tâlharii poartă mănuşi
Şi se jură pe dreptate,
Că li-s mâinile curate. – Vasile Alecsandri

Ardealul, starea mea de spirit

Ardealul, starea mea de spirit
Cu care mă gândesc la ţară,
De parc-aş respira lumină
Şi existenţă milenară.

La orice pas îţi râde-o floare,
Sub orice pas e un mormânt,
Ardealul întregind o roată
Sub care Horia s-a frânt.

Aud un clopot sus pe-o cruce,
Bătând cu limba-n ideal,
Ca-ntr-o Duminică a ţării
Vin la biserică-n Ardeal. – Marin Sorescu

LA MULTI ANI DRAGI ROMÂNI ORIUNDE V_ATI AFLA!!!

9 gânduri despre „La multi ani, românilor!”

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.