FRANTA
5 ianuarie – declarație controversata a lui Macron: “Nu îi pot trimite la închisoare, nu îi vom vaccina cu forța, dar din 15 ianuarie nu vor mai putea merge la restaurant, nu vor putea bea o cafea, nu vor putea merge la teatru, la cinema. Da, strategia este să îi enervăm,” a spus Macron cu trei luni înainte de alegeri. Cu toate acestea sondajele îl arata cu o superioritate neta pentru ca deși arogant uneori în declarații este opusul președintelui populist dispus la orice pentru a se mentine pe poziție. Pare hotărât, un lider puternic, care nu își negociază deciziile si asta e pe placul francezilor mai ales după o perioada atât de lunga de teama si incertitudine.
22 ianuarie – Proteste masive în centrul Parisului si alte orase faţă de introducerea permisului de vaccinare şi faţă de restricţiile antiepidemice impuse de Administraţia Emmanuel Macron. Sunt contestate restricţiile antiepidemice, introducerea permisului de vaccinare, creşterea ratei şomajului şi politicile sociale ale preşedintelui Emmanuel Macron şi Guvernului Jean Castex.
26 ianuarie – vizita lui Macron în Germania pentru a discuta despre consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene. Macron si Olaf Scholz, au cerut Rusiei să reducă presiunile militare asupra Ucrainei şi au analizat măsuri de relansare economică şi de protecţie a mediului.
27 Ianuarie – Ministrul francez al Forţelor Armate, Florence Parly, efectuează o vizită în România, iar joi are întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi cu ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu dupa ce guvernul francez a anunțat ca Franta este pregătită sa contribuie cu trupe NATO pe teritoriul României.
2 februarie – Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, apreciază că nu există în acest moment indicii că Rusia ar fi gata să acţioneze în Ucraina, transmite Reuters, preluând o declaraţie făcută miercuri televiziunii France 2, notează Agerpres.
7 februarie – vizita lui Emmanuel Macron în Rusia. Va rămâne în istorie imaginea celor doi la, fiecare la capătul unei mese lungi de câțiva metri, o întâlnire eșuata daca ne raportam la desfășurarea evenimentelor chiar daca preşedintele francez a declarat că este sigur că intensificarea contactelor diplomatice în criza ucraineană va produce rezultate.”Împreună, sunt sigur că vom obţine un rezultat, chiar dacă nu este uşor”, a spus Macron. El a adăugat că „următoarele zile vor fi decisive şi vor necesita discuţii intense, pe care le vom continua împreună”. Președintele francez își va aroga rolul de negociator de-a lungul anului, în conflictul creat, nu întotdeauna cu succes, dorind astfel sa-si mentina poziția de lider în cadrul tarilor din UE.
8 februarie – întâlnirea presedintelui francez cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski care îsi ia angajamentul respectarii acordului de la Minsk din 2015. Emmanuel Macron a discutat şi cu liderii celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania.
24 februarie – „Agresiunea rusă va avea un preţ politic, economic şi moral fără precedent”, a declarat ambasadoarea germană la ONU, Antje Leendertse, la reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. Consiliul de apărare şi securitate naţională la Palatul Elysee în problema situaţiei din Ucraina, după ce armata rusă a lansat o ofensivă militară în zorii zilei, a anunţat preşedinţia franceză, citată de AFP.
1 martie – Rusia şi Belarus sunt excluse de la Campionatele Mondiale din Franţa
3 martie – Prim-ministrul francez Jean Castex a anunţat joi, în jurnalul de actualităţi al postului de televiziune TF1, sfârşitul obligativităţii privind purtarea măştii sanitare în toate spaţiile, cu excepţia transportului în comun, precum şi suspendarea paşaportului de vaccinare începând din data de 14 martie, informează AFP.
23 martie – protestatari din oraşul Bastia din nordul Corsicăi au atacat clădiri ale unor instituţii publice şi au aruncat proiectile în poliţişti, în urma unei agresiuni comise pe 2 martie în închisoare asupra separatistului Yvan Colonna, încarcerat pentru participare la asasinarea prefectului corsican Claude Erignac, în anul 1998. Potrivit procuraturii din oraş, 67 de persoane au fost rănite în aceste violenţe, între care 44 de membri ai forţelor de ordine.
4 aprilie – operatorul de reţele electrice din Franţa cere companiilor si gospodariilor sa reduca consumul electric în conditiile temperaturilor scazute din Paris si întreruperilor de la reactoarele nucleare care au facut ca pretul energiei sa fie cel mai ridicat din ultimii ani.
2 mai – peste 210.000 de persoane au protestat duminică în Franţa. Ministerul de Interne a anunţat 116.500 de participanţi la protestele organizate în mai multe oraşe din Franţa, inclusiv 24.000 de persoane la Paris. Pe teritoriul Franţei au avut loc în total 278 de manifestaţii de protest faţă de erodarea nivelului de trai, scrie Mediafax. S-au înregistrat confruntări între forţele de ordine şi protestatari.
24 aprilie– alegeri prezidentiale Emmanuel Macron câştigă un nou mandat şi rămâne pentru încă cinci ani la Palatul Élysée. Potrivit primelor rezultate, actualul preşedinte a întrunit 58,5 la sută din voturi, iar contracandidata sa, Marine Le Pen, 41,5%. Prezenţa la vot a fost în jur de 70 la sută.
9 mai – declarația controversata a lui Macron „Vom avea de construit o pace, să nu uităm asta niciodată. Va trebui să facem asta cu Ucraina şi Rusia în jurul mesei (…) Dar acest lucru nu se va face în negaţie, nici cu excluderea unuia sau altuia, nici măcar în umilinţă”, a declarat preşedintele francez în cadrul unei conferinţe de presă la Parlamentul European.
16 mai – Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a nominalizat-o pe Elisabeth Borne, fosta ministru al Muncii, pentru funcţia de prim-ministru, în contextul remanierii decise după scrutinul prezidenţial şi înaintea alegerilor legislative dupa demisia premierului Jean Castex
19 iunie – alegeri legislative – Pentru președintele Franței, al doilea tur al alegerilor parlamentare a fost o înfrângere usturătoare deoarece francezii i-au refuzat majoritatea de care ar fi avut nevoie în Adunarea Națională. Uimitoare a fost prezenta la vot de doar 46% în conditile în care de obicei, francezii votează în proporție de aproximativ 70%. De asemene aceste alegeri arata ca Franta, una dintre cele mai vechi democratii din Europa a devenit o tara a extremelor ceea ce indica o criza majora a sistemului politic francez.
21 iunie – Prim-ministrul Elisabeth Borne și-a prezentat demisia președintelui Emmanuel Macron, care a refuzat-o „pentru ca guvernul să rămână în funcție”
28 iunie – Deputata franceză Yaël Braun-Pivet în ultimii cinci ani şefa al Comisiei juridice a Adunării Naţionale, o apropiată a preşedintelui Emmanuel Macron, a fost aleasă în premiera preşedinte al Adunării Naţionale Franceze, fiind prima femeie care preia aceasta functie.
1 iulie – În data de 14 februarie 1933, a fost lansat primul serviciul telefonic „ora exactă”, o iniţiativă a lui Ernest Esclangon, astronom şi director la Observatorul astronomic de la Paris. Franţa, prima ţară din lume care a introdus serviciul telefonic „ora exactă”, a pus punct acestui serviciu la miezul nopţii de joi spre vineri, după 89 de ani de funcţionare.
1 iulie – Franta preda preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Republicii Cehia care este pentru a doua oară în această poziţie de la aderarea la UE în 2004
6 iulie – Angajaţii sistemului feroviar din Franţa au intrat, în grevă, călătoriile cu trenul fiind sistate cu câteva zile înainte de începutul vacanţei de vară şi într-un moment tensionat în alte domenii ale economiei, deoarece nivelul record al inflaţiei afectează salariile, relatează Reuters.
8 iulie – Sute de pompieri au fost mobilizați pentru a stinge un incendiu izbucnit în pădurile din sudul Franței, potrivit BFM TV. Până la sfârșitul lunii august vor arde sute de hectare de pădure în mai multe incendii.
16 septembrie – 8000 de curse au fost anulate după greva controlorilor de trafic aerian
19 septembrie – în ziua funeraliilor reginei, o statie de metrou din Paris, mai exact stația de metrou George V, de pe linia 1 de sub Champs-Élysées, a fost redenumita „Elisabeta a II-a”.
22 septembrie – declaratiile presedintelui francez într-un interviu acordad CNN despre democratia occidentala:
„Cred că avem o mare criză a democrațiilor, a ceea ce aș numi democrații liberale. Să fie foarte clar. De ce? În primul rând, pentru că a fi societăți deschise și a fi democrații deschise și foarte cooperante înseamnă a pune presiune asupra poporului tău, îl poate destabiliza”, a spus Macron.
„Este clar că în ultimii câțiva ani am avut o presiune din ce în ce mai mare asupra societăților noastre și suntem în punctul în care, în diferitele noastre țări, există ceea ce aș numi o criză a clasei de mijloc”.
El a condamnat rolul retelelor sociale în raspândirea stirirlor false, retele pe care le-a numit „un ucigaș pentru toate democrațiile, deoarece rupe complet relația cu adevărul și cu știința și baza propriei noastre democrații”.
7 octombrie – Greva de la o serie de rafinării franceze a dus la închiderea unor benzinarii din lipsa de carburanti si la crearea de cozi imense la altele.
11 octombrie – politia folosește gaze lacrimogene si gloanțe de plastic asupra elevilor ce protestau la liceul Joliot din Nanterre si arestează 14 dintre ei. Aceștia manifestau pentru a cere legalizarea șederii unui licean din Republica Moldova. Vadim Usan în vârstă de 20 , împreună cu mama, sa au fost obligați să părăsească teritoriul francez.
14 octombrie – presedintele francez devine tinta unor critici dure cu privire la discursul potrivit căruia Franţa – singura putere nucleară din cadrul Uniunii Europene (UE) – nu ar răspunde nuclear unui atac rus în Ucraina ”sau în regiunea” Europei de Est. ”Franţa are o doctrină nucleară care are la bază interesele vitale ale ţării şi care sunt definite în mod clar. Acestea nu se vor afla în pericol dacă ar avea loc un atac nuclear balistic în Ucraina sau în regiunea” Eurpei de Est, a declarat Macron.
18 octombrie – apare în ziarul Libertatea un editorial scris după un articol din New York Times, despre un mare producător de ciment din Franta, Lafarge, companie care a pledat vinovată în Statele Unite ale Americii după ce a fost acuzata ca a acordat „sprijin material” grupării extremiste „ISIS” în valoare de 5,92 milioane de dolari între anii 2013 și 2014 pentru a permite angajaților, clienților și furnizorilor să treacă prin punctele de control după izbucnirea conflictului civil în Siria. Acest lucru a permis companiei să câștige 70 de milioane de dolari din vânzări de la o fabrică pe care o opera în nordul Siriei, au spus procurorii.
Președintele Lafarge, Magali Anderson, a declarat marți în instanță că, din august 2013 până în noiembrie 2014, foști directori ai companiei „au fost de acord cu bună știință și deliberat să participe la o conspirație pentru a efectua și autoriza plăți destinate beneficiului diferitelor grupuri armate din Siria”, afirma euractiv.com
Firma a fost pusa sub acuzare în SUA si obligata la plata a 778 de milioane de dolari
21 octombrie – Spania, Portugalia şi Franţa au anunţat joi că vor construi o conductă marină pentru a transporta hidrogen şi gaze între Barcelona şi Marsilia, înlocuind planurile de extindere a aşa-numitei conducte MidCat peste Pirinei. Se vede deja, construirea de mici „bisericuțe” în funcție de interese în interiorul dragii noastre UE.
3 noiembrie – Elveţia, Franţa şi Singapore testează folosirea monedelor digitale bancare centrale
6 noiembrie – alegeri în pincipalul partid de extremă dreapta din Franţa, Reuniunea Naţională, câstigate cu un procentaj de 85% de un tânar de 27 de ani, Jordan Bardella în locul Marinei Le Pen, care a promis să menţină unită formaţiunea şi să dea continuitate principiilor ultranaţionaliste promovate de fosta şefă.
Se pare ca Franta încearcă sa stabilească relații cu tari din Africa având în vedere discuțiile cu reprezentanți ai unora dintre aceste tari precum printul moștenitor al Arabiei Saudite, președintele camerunez Paul Biya, atât în vederea creșterii sferei de influenta cât si în vederea atragerii de noi surse de petrol. Aflat într-o vizita în Algeria preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că doreşte să deschidă „o nouă pagină” în relaţiile bilaterale si va stabili 11 acorduri câteva luni mai târziu. De asemenea a continuat cooperarea cu Emiratele Arabe Unite numărându-se printre partenerii săi cheie în regiunea Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), cu o creștere de 25,9% față de 2020 schimburile comerciale ajungând în 2021 la 25 de miliarde de dirhami. De altfel reprezentanți ai EAU au avut în ultimele luni o serie de întâlniri cu omologi din mai multe state europene, inclusiv cu bulgari, în urma cărora s-au încheiat acorduri de investiții pentru o multitudine de domenii, de la energie și infrastructură până la învățământ și sănătate.
Ca mai toate tarile din Europa, Franta a avut un an dificil: numărul mare de cazuri de Coronavirus, atât în primăvara cât si în toamna, alegerile prezidențiale si legislative, frământări sociale, temperaturi ridicate cu incendii în mai multe regiuni, proteste, inflația si ciudățenii cum ar fi criza energetica acuta chiar daca în aceasta tara energia electrica este produsa în proporție de 70% de centralele nucleare (cea mai mare proporție din lume). După embargoul OPEC care a declanșat criza petrolului din 1973, Franta a marjat întru totul pe energia nucleară aplicând un plan pe termen lung, numit planul „planul Messmer” (după arhitectul său, pe atunci parlamentar, Pierre Messmer). Însă, ciudățenia consta în faptul ca până în noiembrie au fost închise 26 dintre cele 56 de reactoare nucleare pentru reparații sau întreținere, si astfel Franta a ajuns sa importe energie electrica din Germania devenind importator net pentru prima dată în aproximativ 30 de ani
Apreciază:
Apreciere Încarc...
La mine în suflet 
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.