Unirea Principatelor…

„Hai sa dam mâna cu mâna, cei cu inima româna!!!” Sa fim uniti pentru interesul tarii ar trebui sa fie preocuparea noastră majora. Dar care-i interesul tarii? Oare nu tocmai aceasta întrebare este cea care ne dezbina….?

UNIREA PRINCIPATELOR- (dedicată fiitorilor deputați
ai Romăniei)

I
Pe antice monumente am văzut ades sculptate
Acvila ce poartă crucea, zimbrul țării-nvecinate,
Sub o mână, o coroană, întrunite figurând;
Şi în vechea capitală, o măreață mănăstire,
După lupte sângeroase monument de înfrățire,
De-al Moldovei domn clădită, stă trecutul atestând.

II

Ce spun aste suvenire? ele-arată ca-altădată,
Înainte-acelor lupte, în vechimea departatăal,
Fii ai Romei cei eterne, aceşti popoli au fost frați;
C-ale lor restrişti cumplite au izvor în despărțire,
Ca la răul ce-i apasă nu pot s-afle lecuire,
Decât numai în unirea către care sunt chemați.

III

Căci de urile interne mult a profitat străinul;
Căci în suflete ďi-n inimi el a infiltrat veninul,
Ce corumpe, ce îneacă tot instinctul generos;
Căci slăbiți prin moliciune, umiliți prin apăsare,
În furtune şi în intrigi balotați fară-ncetare,
Am uitat noi vechea cale şi trecutul glorios.

IV

Astăzi nu ni se cer lupte, sacrificiuri de sânge,
Astăzi mari de altădată; astăzi ținta vom ajunge
Prin credință în unire, prin unire în dorinți.
Mari puteri acum iau parte la destinul ce ne-aşteaptă,
Orizontul se-nsenină, calea noastră este dreaptă,
Şi asupra-ne se-ntinde mâna bunei provedinți.

V

Români! Dulce e unirea! Ascultați… glasu-i răsună…
De la fiii României cere patria comună…
Steaua merge înainte-i, simbol sacru pe pământ;
Cum în Vitleem odată stea din cer mântuitoare,
Conducea pe-ncoronații cavaleri, din depărtare,
De le marginile lumii, către leagănul cel sfânt.

VI

Când citim în vechea carte a istoriei străbune
Virtuți mari, ilustre fapte ale nației române,
Care inima stă rece? care suflet nemişcat?
Cine n-are dor să vadă țara sa în fericire,
Cu legi bune, cu legi drepte, în tărie şi-n unire,
Cultivând artele păcii pe al sau pământ bogat?

VII

În tăcutele morminte Bogdan, Mircea se-ntâlniră,
Şi-ntr-o lungă-mbrățişare pe români îi înfrățiră;
Împrejuru-le stau dese umbre de măreți eroi…
Ele astăzi zbor în aer, inimile-nflăcăreaza…
Deputați! asupra voastră ei privirea-şi ațintează;
Fală sau ruşinea țării se aşteaptă de la voi.

VIII

Fiii voştri vor ascunde a lor frunte în tărână,
Dacă voi acum veți pierde marea cauza română,
Prin meschine interese ce-n mici inimi locuiesc;
Timpul trece, omul piere, dar a patriei iubire
E averea cea mai rară, cea mai scumpă moştenire,
Ce de la parinți de merit nobili fii o primesc.

Grigore Alexandrescu

Anul 2022 continuare III

GERMANIA

2 februarie– prima vizita a noului cancelar Olaf Scholz în SUA în contextul relatiilor internationale tot mai complicate.

27 februarie – Bundeswehr-ul german urmează să primească 100 de miliarde de euro pentru investiții și proiecte de armament, bani asigurați din bugetul federal pentru 2022. „Un lucru este clar: trebuie să investim mult mai mult în securitatea țării noastre, pentru a ne proteja libertatea și democrația în acest fel. Scopul este o armata germană eficientă, extrem de modernă și progresistă”, a spus Scholz.

13 februarie– presedintele Walter Steinmeier este reales în functie pâna în anul 2027

5 martie – o clinica din Munchen, refuza sa mai primească pacienți ruși la tratament. De asemenea mai multe magazine aparținând persoanelor cu cetățenie rusa sunt devastate. Se începe confiscarea averilor oligarhilor ruși si expulzarea demnitarilor.

7 martie – ministrul de externe anunța ca tara sa plănuiește sa oprească importul de gaz si petrol din Rusia în totalitate, anunț ce a dus la explozia prețului la carburanti (2,12 euro l de benzina)

10 martie -fostul președinte, Joachim Gauck, afirmă ca „ar trebui sa ne lipsim de câțiva ani de fericire si bunăstare în spiritul solidarității cu Ucraina. „

17 martie – se dezbate in Parlamentul german tema obligativității vaccinării persoanelor peste 18 ani. Ministrul sănătății declară: „cei nevaccinati poartă responsabilitatea că nu mergem înainte. Toată țara va fi ținută ostatica de acești oameni. Nu ne putem permite asta. Vaccinarea CORONA funcționează. Nu previne infecția ci decursul grav și moartea. 2022 este primul an în care putem pune capăt pandemiei din Germania cu vaccinarea obligatorie.” Karl Lauterbach

22 martie– prima fabrica Tesla din Europa numita Giga Berlin Brandenburg, s-a deschis la Berlin. Va produce atât mașini cât si baterii.

12 aprilie– președintele german Walter Steinmeier, programează o vizita în Ucraina împreuna cu președintele Poloniei si a celor trei tari baltice (Letonia, Estonia si Lituania) însă, un diplomat ucrainian declara pentru cotidianul Bild, ca președintele nu este binevenit la Kiev, datorita legăturilor strânse avute cu Rusia, .

11 mai – Președintele Argentinei vizitează Germania, pe fondul anunțatei crize alimentare si energetice pentru a încheia acorduri cu privire la exportul de alimente si gaz lichefiat ( Argentina deține a doua rezerva de gaz lichefiat din lume). Deși nu este de acord cu invazia Rusiei el critica sancțiunile impuse acesteia spunând ca prin aceste sancțiuni se pune în situație de risc siguranța alimentara si cea energetica a multor tari. De menționat ca în februarie Alberto Fernandez a efectuat o vizita în Rusia.

15 mai – alegeri în Renania de Nord, cel mai mare land din Germania, considerate cele mai importante din 2022 ( alegeri generale „în miniatură” și un test major pentru guvernul federal). Câștiga Uniunea Creștin-Democrată (CDU).

20 mai – Robert Habeck, ministrul economiei, s-a întâlnit cu ministrul de stat al Afacerilor Energetice din Qatar, Saad Sherida Al-Kaabi, la Doha, unde au încheiat un acord de cooperare energetica, o alta încercare a Germaniei de a deveni mai puțin dependentă de sursele de energie rusești.

25 mai – cancelarul german Olaf Scholz, efectuează prima sa vizita în Africa, un turneu ce s-a desfășurat în perioada 22-25 mai. Vizita a început în Senegal, tara care deține în prezent președinția Uniunii Africane și este o nouă țară parteneră a G7.

În perioada 26-28 iunie, la Schloss Elmau, în Bavaria, Germania, a avut loc Summitul G7, întâlnire la care au fost invitati, de asemenea, lideri din Argentina, India, Indonezia, Senegal și Africa de Sud să participe la o serie de sesiuni de lucru în cadrul summitului. Pe ordinea de zi au fost teme precum:

  • Ucraina și cooperarea în domeniul politicii externe
  • abordarea securității energetice și a securității alimentare
  • efectuarea de investiții în climă și sănătate
  • promovarea parteneriatelor pentru infrastructură și investiții
  • modelarea economiei mondiale
  • promovarea egalității de gen
  • modelarea cooperării internaționale

1 iulie – datorita lipsei de personal mai pe mai multe aeroporturi din Europa a existat un adevărat haos: zboruri anulate, întârzieri ale curselor aeriene, bagaje pierdute si greve ale personalului din anumite companii aeriene printre care si Lufthansa care s-au desfășurat în plin sezon al călătoriilor şi la câteva zile înainte de debutul vacanţelor şcolare. De altfel Germania se confrunta cu o criza a personalului calificat în mai multe domenii si din acest motiv guvernul german intenționează sa modifice legea imigrației.

2 august– la campionatul mondial de fotbal din Thailanda, echipa de roboti a Germaniei a învins echipa Coreei de Sud. Nu, nu este o gluma; robotii au propriul campionat mondial de fotbal. La turneu au participat 400 de echipe din 35 de tari.

16 august – datorita crizei energetice, Domul din Köln ramâne în întuneric dupa ora 23. O celula de criza sub conducerea arhitectei Andrea Blome, a decis mai multe masuri pentru economia de energie precum: peste 130 de construcții reprezentative din Köln nu vor mai fi iluminate, pe străzi, începând cu ora 23, intensitatea luminii va fi redusă la jumătate, instalațiile de aer condiționat din birouri setate astfel încât să consume cât mai puțin, bazinele de înot pentru copii cu apa mai rece. etc

17 august – Liderul palestinian Mahmoud Abbas face o vizita în Germania pentru a cere UE și Organizației Națiunilor Unite (ONU) să recunoască pe deplin statul palestinian, acuzând Israelul de „holocaust” împotriva palestinienilor si punându-l astfel pe Scholz într-o postura incomoda. Ulterior, cancelarul german a declarat pentru ziarul Bild: „Pentru noi, germanii, orice relativizare a Holocaustului este intolerabilă și inacceptabilă”. Comitetul Internațional Auschwitz a reacționat spunând ca „prin comparația sa rușinoasă și nepotrivită cu Holocaustul, Abbas a încercat încă o dată să servească agresiunea anti-israeliană și antisemită din Germania și Europa.” De asemenea, Comitetul prin vocea vicepreședintelui Christoph Heubner a acuzat guvernul german de lipsa de reacție: „Este uimitor și deconcertant faptul că partea germană nu a fost pregătită pentru provocările lui Abbas și că declarațiile sale privind Holocaustul au rămas necontestate în cadrul conferinței de presă”.

24 noiembrie – Germania vrea sa trimită Poloniei avioane Eurofighter și sisteme de apărare Patriot pentru a-si apara spațiul aerian însă guvernul de la Varsovia refuza oferta provocând un scandal între cele doua tari

8 decembrie – arestari masive ale membrilor miscarii de extrema dreapta Cetăţenilor Reich-ului (Reichsbürger), care numara 21.000 de persoane si care respinge existenţa statului german. Se presupune ca acestia pregateau o răsturnare a guvernului pentru a-l instala ca lider naţional pe Heinrich XIII P.R., care foloseşte titlul de prinţ şi este un descendent al familiei nobile Reuss din Thuringia. Potrivit Procuraturii Federale, gruparea a încercat să atragă de partea sa poliţişti şi militari ai Bundeswehr precum si mai mulți soldați de elită din Kommando Spezialkräfte (Comandamentul Forțelor Speciale, KSK) iar perchezitiile au demonstrat ca acestia erau dotati cu arme de la „arbalete până la muniţie”.

13 decembrie – grupul de activiști pentru climă Letzte Generation a devenit cunoscut în ultimele luni pentru că a blocat pistele aeroporturilor și a aruncat cu mâncare în ramele unor opere de artă celebre. Autoritățile au găsit dovezi ale implicării acestei organizații în întreruperea fluxului de petrol catre uzina PCK Schwedt, aflata la granita cu Polonia, care furnizează 90% din combustibilul Berlinului. Politia a efectuat mai multe percheziții în locuințele unor lideri ai acestei grupări.

14 decembrie – Într-un discurs rostit la 70 de ani de la înfiinţarea Comisiei germane pentru Cooperarea Economică în Estul Europei, Olaf Scholz a spus:

„Rusia va fi şi după sfârşitul războiului cea mai mare ţară de pe continentul european. De aceea, este esenţial să facem pregătiri pentru acest moment. Este clar că în momentul de faţă relaţiile pe care le avem devin mult mai reduse. Dar, dacă Rusia va opri războiul, dacă cetăţenii Rusiei vor depune eforturi pentru un alt viitor, avem şansa de a fi din nou posibil într-un alt moment să începem cooperarea economică. Doar că încă nu suntem în acel moment. Acum înăsprim sancţiunile. Şi ştim cu toţii că Vladimir Putin (preşedintele Rusiei – n.red.) nu distruge prin războiul său doar infrastructura, oraşe şi zone din Ucraina. Distruge şi un număr incredibil de mare de vieţi omeneşti”, a afirmat Olaf Scholz, conform stenogramei discursului, publicată pe site-ul Guvernului german şi tradusa de agenţia MEDIAFAX.

Răspunsul ministrului de externe a Rusiei nu a întârziat sa apara: „Noi nu ne rugăm de nimeni pentru nimic, iar politicienii din Germania ar trebui să înţeleagă acest lucru în mod clar şi permanent. Guvernul german nu a explicat de ce a evitat în mod ruşinos şi laş să investigheze actele de sabotaj asupra conductelor Nord Stream 1 şi 2, prin care economia germană a fost deconectată de la gazul rusesc ieftin”.

De altfel nu este prima data când cancelarul german își manifesta dorința de a relua legăturile cu Rusia. Doar cu o săptămână înainte el afirma ca vrea sa continue convorbirile cu președintele rus: „Avem opinii complet diferite. Cu toate acestea, voi continua să vorbesc cu el, pentru că îmi doresc să trăiesc momentul în care este posibil să ieșim din situație. Și nu poți face asta dacă nu vorbești”, relatează postul german N TV.

16 decembrie – guvernul german, cu acordul Consiliului UE, naționalizează compania energetica Uniper SE. „Motivul acordului a fost actuala criză energetică din Europa, cauzată, în special, de încetarea aprovizionării cu gaze rusești și de o creștere bruscă a prețurilor la gaze, în urma căreia Uniper a cerut o infuzie semnificativă de capital pentru a preveni falimentul”, a declarat Comisia Europeană într-un comunicat.

20 decembrie – Preşedintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier a avut o convorbire telefonica cu omologul sau chinez în care Xi Jinping, în timpul căreia a cerut ca relațiile Uniunii Europene cu Beijingul să nu fie influențate de „părţi terţe”, în contextul rivalității cu Statele Unite, anunță Mediafax. La rândul sau, președintele german i-a cerut lui Xi Jinping să încerce să convingă Rusia să oprească războiul din Ucraina şi să îşi retragă trupele de pe teritoriul ucrainean.

22 decembrie– După aproape zece luni de planificare și construcție, primul terminal plutitor pentru stocarea gazelor naturale lichefiate (GNL) importate a fost deschis cu puțin timp înainte de Crăciun la Wilhelmshaven, în nordul Germaniei.

28 decembrie – virusologul german Christian Drosten (şeful departamentului de virusologie de la Spitalul Universitar Charité din Berlin) afirma în cotidianul Tagesspiegel ca pandemia de COVID poate fi considerata încheiata.

28 decembrie – revista Der Spiegel a relatat ca poliţia a arestat un cetăţean german identificat ca fiind Carsten L. într-o anchetă deschisă pentru trădare, şi a percheziţionat locuinţa şi biroul acestuia, precum şi ale unei alte persoane. Carsten este considerat a fi spion dublu si ar fi acuzat de a transmite informatii importante Moscovei. Guvernul german a expulzat 40 de spioni ruşi în aprilie.

În ciuda inflației si a prețului crescut la energie, companiile cele mai bine cotate la bursa( printre care Mercedes, Volkswagen și Siemens), au avut profit de 28% în ultima jumătate a anului însă Germania anului 2022 s-a confruntata cu destule probleme printre care si criza de profesori (exista materii care nu se mai predau din aceasta cauza: biologie, matematica), lipsa de personal medical, lipsa de medicamente, creșterea inflației si scăderea nivelului de trai.

LUXEMBURG

1 februarie – primul ministru Xavier Bettel, anunta ca renunta la diploma diploma de studii aprofundate, obtinuta în 1999 de la Universitatea din Nancy în urma acuzatiilor de plagiat. Portaul reporter.lu, este cel care a facut aceste acuzatii în urma unei anchete desfasurate în octombrie 2021.

În Germania, mai mulţi miniştri, printre care Franziska Giffey, fost ministru al familiei, au demisionat în ultimii ani în urma acuzaţiilor de plagiat.

ITALIA

10 martie – Mario Draghi, primul ministru italian, cere refugiaților ucraineni testarea la fiecare 48 de ore

9 mai – Prim-ministrul italian Mario Draghi se deplasează marţi la Washington pentru discuţii cu preşedintele american Joe Biden, o vizită ce are loc într-un context intern incomod, în care lideri ai coaliţiei de guvernare de la Roma îşi exprimă dezacordul în creştere faţă de trimiterea de arme suplimentare Ucrainei, transmite luni Reuters.

21 iulie – Mario Draghi își prezinta demisia. Parlamentul este dizolvat si se stabilesc alegeri anticipate.

23 iulie – mai mult de 30.000 hectare de pădure sunt distruse de incedii din cauza temperaturilor ridicate.

16 septembrie– cel putin 10 persoane mor din cauza ploilor abundente si a inundațiilor

25 septembrie – Alianța de dreapta condusă de Georgia Meloni câștiga alegerile legislative

26 septembrie – alegeri legislative soldate cu victoria partidului post-fascist condus de Giorgia Meloni, rezultate care au fost primite cu rezerva de Franta, Germania si Spania dar cu satisfactie de catre Polonia si Ungaria.

22 octombrie – Georgia Meloni depune jurământul pentru funcția de prim-ministru.

12 noiembrie– patru tari mediteraneene ( Italia, Malta, Grecia si Cipru) cer Comisiei Europene sa stabilească măsurile necesare pentru a coordona operațiunile de salvare pe marea Mediterana.

14 noiembrie – Guvernul italian de dreapta condus de Georgia Meloni a decis să pună capăt practicii de a primi migranţii recuperaţi pe Mediterana de nave ale diferitelor ONG-uri, pe care le acuză că alimentează valul migrator dinspre Africa. Potrivit noului guvern de la Roma, ţărilor de pavilion ale acestor nave le revine responsabilitatea primirii migranţilor, în cazul navei Ocean Viking aceasta fiind Norvegia. Aceasta decizie a dus la reactii dure din partea guvernului francez care a cerut Uniunii Europene sa se pronunte asupra refuzului Italiei si a trecut la represalii prin anularea preluării a 3.500 de migranţi care urmau să fie transferaţi din Italia către Franţa în baza mecanismului european voluntar de redistribuire a refugiaţilor între statele membre.

2 decembrie– datorita embargoului Uniunii Europene privind importul de ţiţei rusesc pe mare, care trebuie sa intre în vigoare pe 5 decembrie, guvernul italian condus de Giorgia Meloni a plasat în administrarea provizorie a statului o rafinărie a gigantului petrolier rus Lukoil, situată în Priolo, Sicilia, pentru a evita închiderea acesteia şi pentru a garanta continuitatea aprovizionării naţionale cu energie.

O îmbratisare pentru voi

O zi draga mie pentru ca mi-as dori sa îmbratisez lumea si lumea sa-mi raspunda la fel…

21 ianuarie este Ziua Internationala a îmbratisarilor (trebuia sa fie si asta).

Sărbătoarea a apărut pentru prima dată în Statele Unite, în anul 1986, si a fost instituita de catre Kevin Zaborni, un pastorul american. În lucrul cu adolescenți dificili, preotul a folosit metoda îmbrățișărilor reciproce ca mijloc de impact psihologic pozitiv. Această metodă a ajutat delincvenții tineri să devină mai deschiși, i-a învatat să-si arate emoțiile pozitive în societate.

Pe 21 ianuarie, se obișnuiește să se efectueze flash mob-uri în întreaga lume, să se stabilească recorduri legate de îmbrățișări. Așadar, la Londra în 2012, s-a stabilit un record pentru cea mai lungă îmbrățișare a unui cuplu, listat în Guinness Book of Records. Patru cupluri, agățându-se unul pe celălalt, au stat la stația St. Pancras, într-o poziție statică 24 de ore și 44 de minute, cu pauze scurte. Patru ani mai târziu, acest record a fost doborât de un cuplu din Danemarca. Monica și Lars Schmidt au stat împreună 40 de ore.

Ce spun psihologii?

Ei spun, ca îmbratisarile declanseaza o reactie pozitiva în organism, efect cauzat de secretarea oxitocinei, un hormon denumit si „hormonul dragostei” (acesta este produs în glanda hipofiza si este cunoscut pentru sustinerea sentimentului de atasament) si a dopaminei („hormonul fericirii”), o substanta produsa la nivelul creierului de un grup de celule nervoase, care este asociata cu sentimentul de placere. Prin urmare, efectele îmbratisarii sunt (sau ar trebui sa fie) urmatoarele:

  • ajuta la comunicarea deschisa si onesta prin cresterea încrederii de sine
  • vindeca sentimentele de izolare, frustrare si furie
  • creaza un sentiment de fericire
  • creste imunitatea
  • regleaza tensiunea arteriala si frecventa cardiaca

Conform unui alt studiu efectuat în cadrul Universitatii Carolina de Nord, nivelul cortizolului, un hormon secretat de glandele suprarenale în conditii de stres, asociat cu cresterea tensiunii si a nivelului de zahar din sange, a scazut semnificativ când persoanele participante la studiu au fost îmbratisate de partenerii lor pentru minim 20 de secunde.

Rezumând, o îmbratisare este benefica pentru sanatate.

Câteva citate:

„Uitaţi-vă numai la Sărutul lui Brâncuşi să vedeţi că îmbrăţişarea este însăşi poezia.” – Nichita Stanescu

„Uimirea izbucneşte din clipa în care descoperim îmbrăţişarea conştiinţei noastre de către conştiinţa divină.” – Alphonse Goettmann

„Pentru o femeie, cea mai elegantă îmbrăcăminte este îmbrăţişarea bărbatului pe care-l iubeşte.” – Yves Saint Laurent

„Cel mai frumos şi mai convingător discurs despre dragoste este îmbrăţişarea.” Dumitru Staniloae

Va îmbrățișez pe toti cu drag!

Anul 2022 – continuare II

FRANTA

5 ianuarie – declarație controversata a lui Macron: “Nu îi pot trimite la închisoare, nu îi vom vaccina cu forța, dar din 15 ianuarie nu vor mai putea merge la restaurant, nu vor putea bea o cafea, nu vor putea merge la teatru, la cinema. Da, strategia este să îi enervăm,” a spus Macron cu trei luni înainte de alegeri. Cu toate acestea sondajele îl arata cu o superioritate neta pentru ca deși arogant uneori în declarații este opusul președintelui populist dispus la orice pentru a se mentine pe poziție. Pare hotărât, un lider puternic, care nu își negociază deciziile si asta e pe placul francezilor mai ales după o perioada atât de lunga de teama si incertitudine.

22 ianuarie – Proteste masive în centrul Parisului si alte orase faţă de introducerea permisului de vaccinare şi faţă de restricţiile antiepidemice impuse de Administraţia Emmanuel Macron. Sunt contestate restricţiile antiepidemice, introducerea permisului de vaccinare, creşterea ratei şomajului şi politicile sociale ale preşedintelui Emmanuel Macron şi Guvernului Jean Castex.

26 ianuarie – vizita lui Macron în Germania pentru a discuta despre consolidarea autonomiei strategice a Uniunii Europene. Macron si Olaf Scholz, au cerut Rusiei să reducă presiunile militare asupra Ucrainei şi au analizat măsuri de relansare economică şi de protecţie a mediului.

27 Ianuarie – Ministrul francez al Forţelor Armate, Florence Parly, efectuează o vizită în România, iar joi are întâlniri cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă şi cu ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu dupa ce guvernul francez a anunțat ca Franta este pregătită sa contribuie cu trupe NATO pe teritoriul României.

2 februarie – Ministrul de externe al Franţei, Jean-Yves Le Drian, apreciază că nu există în acest moment indicii că Rusia ar fi gata să acţioneze în Ucraina, transmite Reuters, preluând o declaraţie făcută miercuri televiziunii France 2, notează Agerpres.

7 februarie – vizita lui Emmanuel Macron în Rusia. Va rămâne în istorie imaginea celor doi la, fiecare la capătul unei mese lungi de câțiva metri, o întâlnire eșuata daca ne raportam la desfășurarea evenimentelor chiar daca preşedintele francez a declarat că este sigur că intensificarea contactelor diplomatice în criza ucraineană va produce rezultate.”Împreună, sunt sigur că vom obţine un rezultat, chiar dacă nu este uşor”, a spus Macron. El a adăugat că „următoarele zile vor fi decisive şi vor necesita discuţii intense, pe care le vom continua împreună”. Președintele francez își va aroga rolul de negociator de-a lungul anului, în conflictul creat, nu întotdeauna cu succes, dorind astfel sa-si mentina poziția de lider în cadrul tarilor din UE.

8 februarie – întâlnirea presedintelui francez cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski care îsi ia angajamentul respectarii acordului de la Minsk din 2015. Emmanuel Macron a discutat şi cu liderii celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania.

24 februarie – „Agresiunea rusă va avea un preţ politic, economic şi moral fără precedent”, a declarat ambasadoarea germană la ONU, Antje Leendertse, la reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU. Consiliul de apărare şi securitate naţională la Palatul Elysee în problema situaţiei din Ucraina, după ce armata rusă a lansat o ofensivă militară în zorii zilei, a anunţat preşedinţia franceză, citată de AFP.

1 martie – Rusia şi Belarus sunt excluse de la Campionatele Mondiale din Franţa

3 martie – Prim-ministrul francez Jean Castex a anunţat joi, în jurnalul de actualităţi al postului de televiziune TF1, sfârşitul obligativităţii privind purtarea măştii sanitare în toate spaţiile, cu excepţia transportului în comun, precum şi suspendarea paşaportului de vaccinare începând din data de 14 martie, informează AFP.

23 martie – protestatari din oraşul Bastia din nordul Corsicăi au atacat clădiri ale unor instituţii publice şi au aruncat proiectile în poliţişti, în urma unei agresiuni comise pe 2 martie în închisoare asupra separatistului Yvan Colonna, încarcerat pentru participare la asasinarea prefectului corsican Claude Erignac, în anul 1998. Potrivit procuraturii din oraş, 67 de persoane au fost rănite în aceste violenţe, între care 44 de membri ai forţelor de ordine.

4 aprilie – operatorul de reţele electrice din Franţa cere companiilor si gospodariilor sa reduca consumul electric în conditiile temperaturilor scazute din Paris si întreruperilor de la reactoarele nucleare care au facut ca pretul energiei sa fie cel mai ridicat din ultimii ani.

2 mai – peste 210.000 de persoane au protestat duminică în Franţa. Ministerul de Interne a anunţat 116.500 de participanţi la protestele organizate în mai multe oraşe din Franţa, inclusiv 24.000 de persoane la Paris. Pe teritoriul Franţei au avut loc în total 278 de manifestaţii de protest faţă de erodarea nivelului de trai, scrie Mediafax. S-au înregistrat confruntări între forţele de ordine şi protestatari.

24 aprilie– alegeri prezidentiale Emmanuel Macron câştigă un nou mandat şi rămâne pentru încă cinci ani la Palatul Élysée. Potrivit primelor rezultate, actualul preşedinte a întrunit 58,5 la sută din voturi, iar contracandidata sa, Marine Le Pen, 41,5%. Prezenţa la vot a fost în jur de 70 la sută. 

9 mai – declarația controversata a lui Macron „Vom avea de construit o pace, să nu uităm asta niciodată. Va trebui să facem asta cu Ucraina şi Rusia în jurul mesei (…) Dar acest lucru nu se va face în negaţie, nici cu excluderea unuia sau altuia, nici măcar în umilinţă”, a declarat preşedintele francez în cadrul unei conferinţe de presă la Parlamentul European.

16 mai – Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a nominalizat-o pe Elisabeth Borne, fosta ministru al Muncii, pentru funcţia de prim-ministru, în contextul remanierii decise după scrutinul prezidenţial şi înaintea alegerilor legislative dupa demisia premierului Jean Castex

19 iunie – alegeri legislative – Pentru președintele Franței, al doilea tur al alegerilor parlamentare a fost o înfrângere usturătoare deoarece francezii i-au refuzat majoritatea de care ar fi avut nevoie în Adunarea Națională. Uimitoare a fost prezenta la vot de doar 46% în conditile în care de obicei, francezii votează în proporție de aproximativ 70%. De asemene aceste alegeri arata ca Franta, una dintre cele mai vechi democratii din Europa a devenit o tara a extremelor ceea ce indica o criza majora a sistemului politic francez.

21 iunie – Prim-ministrul Elisabeth Borne și-a prezentat demisia președintelui Emmanuel Macron, care a refuzat-o „pentru ca guvernul să rămână în funcție”

28 iunie – Deputata franceză Yaël Braun-Pivet în ultimii cinci ani şefa al Comisiei juridice a Adunării Naţionale, o apropiată a preşedintelui Emmanuel Macron, a fost aleasă în premiera preşedinte al Adunării Naţionale Franceze, fiind prima femeie care preia aceasta functie.

1 iulie – În data de 14 februarie 1933, a fost lansat primul serviciul telefonic „ora exactă”, o iniţiativă a lui Ernest Esclangon, astronom şi director la Observatorul astronomic de la Paris. Franţa, prima ţară din lume care a introdus serviciul telefonic „ora exactă”, a pus punct acestui serviciu la miezul nopţii de joi spre vineri, după 89 de ani de funcţionare.

1 iulie – Franta preda preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Republicii Cehia care este pentru a doua oară în această poziţie de la aderarea la UE în 2004

6 iulie – Angajaţii sistemului feroviar din Franţa au intrat, în grevă, călătoriile cu trenul fiind sistate cu câteva zile înainte de începutul vacanţei de vară şi într-un moment tensionat în alte domenii ale economiei, deoarece nivelul record al inflaţiei afectează salariile, relatează Reuters.

8 iulie – Sute de pompieri au fost mobilizați pentru a stinge un incendiu izbucnit în pădurile din sudul Franței, potrivit BFM TV. Până la sfârșitul lunii august vor arde sute de hectare de pădure în mai multe incendii.

16 septembrie – 8000 de curse au fost anulate după greva controlorilor de trafic aerian

19 septembrie – în ziua funeraliilor reginei, o statie de metrou din Paris, mai exact stația de metrou George V, de pe linia 1 de sub Champs-Élysées, a fost redenumita „Elisabeta a II-a”.

22 septembrie – declaratiile presedintelui francez într-un interviu acordad CNN despre democratia occidentala:

„Cred că avem o mare criză a democrațiilor, a ceea ce aș numi democrații liberale. Să fie foarte clar. De ce? În primul rând, pentru că a fi societăți deschise și a fi democrații deschise și foarte cooperante înseamnă a pune presiune asupra poporului tău, îl poate destabiliza”, a spus Macron.

„Este clar că în ultimii câțiva ani am avut o presiune din ce în ce mai mare asupra societăților noastre și suntem în punctul în care, în diferitele noastre țări, există ceea ce aș numi o criză a clasei de mijloc”.

El a condamnat rolul retelelor sociale în raspândirea stirirlor false, retele pe care le-a numit „un ucigaș pentru toate democrațiile, deoarece rupe complet relația cu adevărul și cu știința și baza propriei noastre democrații”.

7 octombrie – Greva de la o serie de rafinării franceze a dus la închiderea unor benzinarii din lipsa de carburanti si la crearea de cozi imense la altele.

11 octombrie – politia folosește gaze lacrimogene si gloanțe de plastic asupra elevilor ce protestau la liceul Joliot din Nanterre si arestează 14 dintre ei. Aceștia manifestau pentru a cere legalizarea șederii unui licean din Republica Moldova. Vadim Usan în vârstă de 20 , împreună cu mama, sa au fost obligați să părăsească teritoriul francez.

14 octombrie – presedintele francez devine tinta unor critici dure cu privire la discursul potrivit căruia Franţa – singura putere nucleară din cadrul Uniunii Europene (UE) – nu ar răspunde nuclear unui atac rus în Ucraina ”sau în regiunea” Europei de Est. ”Franţa are o doctrină nucleară care are la bază interesele vitale ale ţării şi care sunt definite în mod clar. Acestea nu se vor afla în pericol dacă ar avea loc un atac nuclear balistic în Ucraina sau în regiunea” Eurpei de Est, a declarat Macron.

18 octombrie – apare în ziarul Libertatea un editorial scris după un articol din New York Times, despre un mare producător de ciment din Franta, Lafarge, companie care a pledat vinovată în Statele Unite ale Americii după ce a fost acuzata ca a acordat „sprijin material” grupării extremiste „ISIS” în valoare de 5,92 milioane de dolari între anii 2013 și 2014 pentru a permite angajaților, clienților și furnizorilor să treacă prin punctele de control după izbucnirea conflictului civil în Siria. Acest lucru a permis companiei să câștige 70 de milioane de dolari din vânzări de la o fabrică pe care o opera în nordul Siriei, au spus procurorii.

Președintele Lafarge, Magali Anderson, a declarat marți în instanță că, din august 2013 până în noiembrie 2014, foști directori ai companiei „au fost de acord cu bună știință și deliberat să participe la o conspirație pentru a efectua și autoriza plăți destinate beneficiului diferitelor grupuri armate din Siria”, afirma euractiv.com

Firma a fost pusa sub acuzare în SUA si obligata la plata a 778 de milioane de dolari

21 octombrie – Spania, Portugalia şi Franţa au anunţat joi că vor construi o conductă marină pentru a transporta hidrogen şi gaze între Barcelona şi Marsilia, înlocuind planurile de extindere a aşa-numitei conducte MidCat peste Pirinei. Se vede deja, construirea de mici „bisericuțe” în funcție de interese în interiorul dragii noastre UE.

3 noiembrie – Elveţia, Franţa şi Singapore testează folosirea monedelor digitale bancare centrale

6 noiembrie – alegeri în pincipalul partid de extremă dreapta din Franţa, Reuniunea Naţională, câstigate cu un procentaj de 85% de un tânar de 27 de ani, Jordan Bardella în locul Marinei Le Pen, care a promis să menţină unită formaţiunea şi să dea continuitate principiilor ultranaţionaliste promovate de fosta şefă.

Se pare ca Franta încearcă sa stabilească relații cu tari din Africa având în vedere discuțiile cu reprezentanți ai unora dintre aceste tari precum printul moștenitor al Arabiei Saudite, președintele camerunez Paul Biya, atât în vederea creșterii sferei de influenta cât si în vederea atragerii de noi surse de petrol. Aflat într-o vizita în Algeria preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că doreşte să deschidă „o nouă pagină” în relaţiile bilaterale si va stabili 11 acorduri câteva luni mai târziu. De asemenea a continuat cooperarea cu Emiratele Arabe Unite numărându-se printre partenerii săi cheie în regiunea Consiliului de Cooperare al Golfului (GCC), cu o creștere de 25,9% față de 2020 schimburile comerciale ajungând în 2021 la 25 de miliarde de dirhami. De altfel reprezentanți ai EAU au avut în ultimele luni o serie de întâlniri cu omologi din mai multe state europene, inclusiv cu bulgari, în urma cărora s-au încheiat acorduri de investiții pentru o multitudine de domenii, de la energie și infrastructură până la învățământ și sănătate.

Ca mai toate tarile din Europa, Franta a avut un an dificil: numărul mare de cazuri de Coronavirus, atât în primăvara cât si în toamna, alegerile prezidențiale si legislative, frământări sociale, temperaturi ridicate cu incendii în mai multe regiuni, proteste, inflația si ciudățenii cum ar fi criza energetica acuta chiar daca în aceasta tara energia electrica este produsa în proporție de 70% de centralele nucleare (cea mai mare proporție din lume). După embargoul OPEC care a declanșat criza petrolului din 1973, Franta a marjat întru totul pe energia nucleară aplicând un plan pe termen lung, numit planul „planul Messmer” (după arhitectul său, pe atunci parlamentar, Pierre Messmer). Însă, ciudățenia consta în faptul ca până în noiembrie au fost închise 26 dintre cele 56 de reactoare nucleare pentru reparații sau întreținere, si astfel Franta a ajuns sa importe energie electrica din Germania devenind importator net pentru prima dată în aproximativ 30 de ani

Anul 2022

Îmi amintesc ca prin decembrie 2021 sau ianuarie am ascultat o persoana care susținea ca poate „vedea” cumva în viitor si care afirma ca anul 2022 va fi memorabil. M-am gândit ca probabil face din „țânțar armăsar” pentru a atrage atenția si ca nu poate fi atât de grav. Nici prin cap nu-mi trecea atunci ca va începe un război, ca vor cădea guverne, ca preturile se vor dubla, ca vor fi revolte, amenințări nucleare si ca se va vorbi tot mai mult de moneda digitala si identitatea virtuala. Si tocmai pentru ca toate astea s-au întâmplat si acest an chiar nu trebuie uitat (sunt multe enigme la care poate vor găsi răspuns generațiile viitoare) m-am gândit sa structurez cumva evenimentele. Vor fi probabil mai multe parti si voi începe cu schimbările politice si sociale care au avut loc în tarile implicate. Vor fi si informații mai puțin cunoscute, nu din surse oficiale cum ni s-a „recomandat” pentru ca istoria ne-a demonstrat ca acestea mai întotdeauna sunt dictate politic. Si apoi, ca sa fim sinceri, jurnaliștii surselor oficiale nu mai sunt chiar atât de profesioniști.

Știu ca multi dintre noi prefera sa nu mai fie la curent cu noutățile politice si sociale, unii pentru ca nu le înțeleg, alții pentru ca nu-i interesează si alții (poate cei mai multi) pentru ca nu vor sa fie influențați, de știrile negative, vor sa-si păstreze optimismul si sa trăiască în continuare ca si cum nimic nu s-ar întâmpla asa cum se întâmpla si prin saloanele pariziene de exemplu, înaintea celui de-al doilea război mondial, când înalta societate se întreba asa din pura curiozitate ce mai face Hitler si daca va începe războiul. Asta până au căzut primele bombe. De altfel, chiar zilele trecute m-a întrebat un spaniol daca se mai lupta rușii cu ucrainienii…În sfârșit, nu spun ca ar trebui sa ne lăsăm cuprinși de deznădejde dar nici ca trebuie sa fim complet rupți de realitate. Poate ca în loc sa ne revărsam indignarea prin comentarii răutăcioase si chiar agresive la adresa personalităților politice, pe rețelele sociale, încă am mai putea face ceva cu adevărat. Daca nu pentru noi, macar pentru generațiile viitoare. O înjurătură, sau un boicot de câteva zile nu rezolva în niciun caz situația.

ANGLIA

Anul 2022 a început în Anglia cu ridicarea restricțiilor anti-Covid, singura măsura menținuta fiind purtarea măștii în interior.

18 februarie – furtuna Eunice a făcut ravagii. Viteza vântului a atins 100-130 km/ora. Aceasta s-a extins si în Belgia. Au fost anulate trenurile de mare viteza precum si 64 de zboruri.

22 februarie – în timp ce Rusia comasează trupe la granita cu Ucraina, Banca Centrala a Rusiei este pusa din greșeală pe o lista de sancțiuni.

În dimineața zilei de 24 februarie Putin anunța o „operațiune militara speciala” pentru „demilitarizarea si denazificarea Ucrainei” invadându-i teritoriile. Ca o consecința , Anglia interzice avioanele rusești civile în spațiul sau aerian îngheață activele VTB (una dintre principalele bănci a Rusiei), ale lui Putin, Lavrov si altor 100 de persoane.

26 februarie – în cadrul unui ajutor umanitar, Anglia trimite arme Ucrainei. Compania BT este obligata sa renunțe la participația sa de 20% în Rosneft.

28 februarie – Shell părăsește proiecte energetice în valoare de 3 miliarde de dolari, avute cu unele companii rusești.

1 martie – Boris Johnson vizitează Polonia si Estonia. Sunt interzise în porturile Angliei navele care au legatura cu Rusia.

9 martie – Anglia trimite Ucrainei mai multe arme antitanc si Zelenski se adresează Parlamentului britanic

11 martie – se îngheață activele pentru 386 de deputati ai Dumei de Stat din Rusia si se instituie interdicții de călătorie

27 martie – Anglia numește un avocat specializat în crime de război, care va consilia Ucraina în procesul deschis Rusiei la Curtea Penala Internaționala de la Haga.

11 aprilie – regina Elisabeta se îmbolnăvește de Covid

12 aprilie – sunt descoperite înregistrări cu participarea lui Boris Johnson si a ministrului de finanțe Rishi Sunak la petreceri organizate în Downing Street, în perioada de carantina. Tot în aceasta zi s-a declanșat o ancheta împotriva prim ministrului britanic, acuzat ca a indus în eroare legislativul, prin reacțiile sale inițiale conform cărora a încălcat masurile de combatere a epidemiei prin nerecunoașterea acesteia.

22 aprilie – Boris Johnson si premierul Indiei, Narendra Modi, au încheiat un parteneriat de aparare si securitate extins în încercarea de a îndepărta India de Rusia.

27 aprilie – Organizația Greenpeace susține ca Anglia ar fi importat din Rusia petrol în valoare de 220 de milioane se lire sterline de la începutul războiului. Pe de alta parte se oferă Ucrainei un sprijin în valoare de 1,3 miliarde de lire sterline.

15 iunie – Comisia Europeana lansează doua noi proceduri juridice împotriva Angliei ca reacție la decizia premierului Johnson de a elimina unilateral, parti din protocolul încheiat cu Irlanda de Nord cu privire la transportul produselor britanice, reinstalarea controalelor la frontiera dintre Irlanda de Nord si Irlanda. Anglia este acuzata de încălcarea dreptului international.

16 iunie – guvernul Scotiei anunța convocarea unui referendum pentru independenta datorita problemelor apărute din cauza Brexitului.

21 iunie – se declanșează o greva în sistemul feroviar. Angajații cer suplimentarea locurilor de munca si salarii mai mari. Rata inflației de 9,1% în timp ce se stabilește o noua runda de sancțiuni impuse Rusiei.

7 iulie– Simon Hart, Secretarul de Stat pentru Tara Galilor, demisionează din guvernul Johnson, la o zi după demisia ministrului sănătății Sajid Javid si al ministrului finanțelor Rishi Sunak. Ministrul locuințelor a fost demis. Aceștia îi ceruseră lui Boris Johnson sa demisioneze su după câteva zile, într-un final, acesta renunța la șefia guvernului.

9 iulie– Ben Wallace (ministrul apărării) se retrage din lupta pentru șefia guvernului si din fruntea Partidului Conservator. Alegerile parțiale se încheie cu înfrângerea conservatorilor.

27 iulie – Boris Johnson îi confera lui Zelenski, premiul Sir Winston Churchill pentru performantele de lider.

29 iulie – Belarus își recheamă ambasadorul din Marea Britanie, ca răspuns la acțiunile ostile si neprietenoase.

15 august – aeroportul Heathrow din Londra, limitează numărul de plecări ale pasagerilor până la sfârșitul lunii octombrie pentru a evita haosul, datorat lipsei de personal după ce mai multe zboruri au fost anulate în repetate rânduri si de doua ori pasagerii au fost îmbarcați fara bagaje

29 august – Gibraltarul este recunoscut oficial ca oras britanic după 180 de ani de „trecere cu vederea” a unei erori administrative. Se pare ca i s-a oferit acest statut în 1842 după ce Spania a cedat avanpostul stâncos de la gura Marii Mediterane (1713)

4 septembrie – guvernul britanic, suspectează de frauda mai multe credite garantate de stat, în valoare de 1,1 miliarde de lire sterline, acordate de bănci unor firme mici, în contextul pandemiei

6 septembrie – Liz Truss devine oficial noul prim ministru al Regatului Unit, după întâlnirea cu regina la castelul Balmoral si promite sprijin total Ucrainei

Regina Elisabeta a II-a, a murit liniștită la Balmoral, în Scoția, pe 8 septembrie, la vârsta de 96 de ani – punând capăt celei mai lungi domnii din istoria Marii Britanii. 

9 septembrie – regele Charles al II-lea, succesorul la tron, are o întrevedere cu noul prim ministru si susține primul sau discurs în fata națiunii. În Scotia au loc proteste antimonarhie soldate cu numeroase arestări care îngrijorează militanții pentru libertatea de exprimare din Marea Britanie.

14 septembrie – este trimisa o invitație Coreei de Nord pentru a participa la funeraliile reginei. Taiwanul este „invitat special”.

21 septembrie – guvernul intervine pentru a înjumătăți prețul la gaze si electricitate încercând sa oprească colapsul firmelor mici

23 septembrie -ministrul finanțelor(cancelar) Kwarteg, a anunțat cele mai mari reduceri de taxe din ultimii 50 de ani, pe o perioada de cinci ani, plan (denumit Trussonomics) respins categoric de catre investitori. Piețele globale au reacționat la acest anunț si reacția lor a condus la o prăbușire a lirei sterline ajungând la o evaluare de 1,03 dolari, cea mai scăzută din istorie în raport cu dolarul. De asemenea anunțarea acestui plan a declanșat o vânzare atât de extrema a obligațiunilor guvernamentale, încât Banca Angliei a fost nevoita sa intervină si sa cumpere acțiuni în valoare de 65 de miliarde de lire sterline. Toate acestea au condus la demiterea cancelarului si a altor membri din cabinet.

2 octombrie – britanicii ies în strada pentru a protesta fata de creșterea costului vieții.

11 octombrie – un robot numit Ai-Da, după pionierul informaticii Ada Lovelace, se adresează pentru prima data Camerei Lorzilor, afirmând în fata unei comisii, ca inteligenta artificiala poate fi o „amenințare si o oportunitate” pentru artisti spunând ca „deși nu este vie poate crea arta prin programare si algoritmi de laborator”.

20 octombrie – Liz Truss, anunța ca își da demisia dar ca va asigura interimatul până la alegerea noului premier. Motivația sa este ca în condițiile create nu își poate îndeplini mandatul pentru care a fost aleasa de partidul sau.

25 octombrie – Rishi Sunak devine noul prim-ministru al Marii Britanii după ce a fost declarat lider al Partidului Conservator. Acesta este unul dintre cei mai bogați oameni din Marea Britanie si cel mai tânăr premier britanic din ultimii peste 200 de ani.

19 noiembrie – Rishi Sunak sosește pentru prima dată în Ucraina, în timp ce guvernul britanic le oferă arme în valoare de 50 de milioane de lire sterline

„Marea Britanie va furniza Ucrainei un pachet de apărare aeriană în valoare de 50 de milioane de lire sterline (59,4 milioane de dolari), inclusiv tunuri antiaeriene și tehnologie pentru a contracara dronele furnizate de Iran, a declarat sâmbătă premierul Rishi Sunak, în prima sa călătorie la Kiev.

10 decembrie 2022 – Toată lumea este în grevă, iar Marea Britanie este paralizată: aeroporturi, căi ferate, autostrăzi, oficii poştale, spitale, nimic nu mai funcţionează.

Va urma….

Anul care a trecut si urarea mea

A mai trecut un an, destul de dificil pentru mine. Nu au fost neapărat evenimente negative ( cu excepția imposibilității de a merge în tara nici macar o luna, în vacanta) însă au fost stari, trăiri, gânduri care mi-au sfâșiat (fara o explicație obiectiva) sufletul adesea si psihicul. Am făcut fata cu greu presiunilor, multitudinilor de „obligații” pe care de altfel eu mi le-am creat. Am avut momente de teama cu gândul la tot ce se întâmpla în jurul nostru si la ce ar mai putea veni si de revolta interioara ca omenirea accepta tot ceea ce i se „propune”.

Am avut si mici realizări dar oricum a fost un an tern fara nimic special. Însă nu trebuie sa ma plâng: am fost sanatosi cu toții si asta ar trebui sa fie de ajuns. Apoi, sper ca am învățat mai mult, sa nu mai judec, sa fiu conștienta atunci când gândul meu se îndreaptă catre asta si sa-l opresc. Nu îmi reuseste mereu dar în mare parte da si am constatat ca aceasta „abținere” îmi aduce o stare de liniște fantastica.

A trecut… Sper ca în anul acesta sa nu mai fim cuprinși de temeri, sa se termine războiul si sa nu mai vina nicio molima asupra noastră. Sper sa-l trăim liniștiți, si lipsiți de griji. Mi-e dor de asta. Depinde mult si de fiecare dintre noi.
Pline de speranța, de credința si de bunătate sa ne fie sufletele si viețile în noul an!

Urarea mea pentru voi este ca fiecare clipa din noul an sa va fie prilej de bucurie! Sa domneasca în sufletele voastre dragostea cea îndelung răbdătoare si cugetul sa va fie izvor de înțelepciune! Sa luați decizii pe care sa nu le regretați în niciun moment! Sa aveți încredere în forțele proprii si sa fiți conștienți ca meritati fericirea! Casele sa va fie îmbelșugate si-n ele sa troneze ca o regina pacea cea mult căutata! Si nu în ultimul rând (e cel mai important) sa aveți sănătate ca sa le puteți face pe toate!

Din tot sufletul va doresc un An Nou fericit! La multi ani!

Crăciunul în unele tari din Europa…

În Irlanda locuitorii sărbătoresc Crăciunul într-un mod asemănător cu cei din Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, dar au si multe tradiții specifice. Irlandezii sunt catolici, asa ca pentru ei Crăciunul durează din Ajun pana de Boboteaza (unii irlandezi numesc aceasta sărbătoarea Micul Crăciun).
În seara de Ajun, la apusul soarelui, irlandezii pun câte o lumânare înalta si groasa pe pervazul celei mai mari ferestre din casa. Ea este lăsata sa arda toată noaptea si semnifica lumina primitoare pentru Maria si Iosif.
A doua zi de Crăciun, ziua de Sf. Ștefan (cunoscut sub numele de Boxing Day în Marea Britanie si alte câteva tari), este, de asemenea, foarte importanta în Irlanda. Tradiția spune ca în aceasta zi, cei mai înstăriți trebuie sa împartă din avutul lor sărmanilor. Obiceiul s-a transformat peste timp iar acum în cutiuțele mici de lemn (sau plastic) sunt puse cadouri simbolice si sunt date tuturor celor care trec pragul unei case în aceasta zi.
Sărbătoarea Bobotezei (6 ianuarie) este, de asemenea, sărbătorita ca “Nollaig na MBean” sau Crăciunul femeilor. În mod normal femeile au aceasta zi libera, iar bărbații fac treburile casei si gătesc pentru ele. Ele se întâlnesc în grupuri si povestesc sau cos împreună toată ziua. Aceasta tradiție devine din ce în ce mai populara si multe femei se întâlnesc în casele prietenelor în duminica dinaintea Bobotezei, pentru a se bucura de ceai, prăjituri si compania celorlalte prietene.

Foto: https://www.aflacum.ro/Travel

Norvegienii petrec Crăciunul în familie. Masa cea mai îmbelșugată o servesc de regula în Ajun si au grija ca din ea sa nu lipsească preparatele din porc sau de oaie. Multi oameni servesc în aceasta zi „lutefisk”, adică carne de cod proaspăt. Băuturile tradiționale sunt berea si aquavit pentru adulți, iar pentru cei mici julebrus, o băutura dulce preparata special în aceasta perioada.

Locuitorii Norvegiei cred ca în noaptea de Crăciun, vrăjitoarele își fac de cap si ies din culcușurile lor pentru a fura măturile femeilor ca sa zboare pe ele. De aceea, doamnele ascund aceste ustensile precum si aspiratoarele sau mopurile iar bărbații ies în fata casei si trag focuri de arma în aer (deși cel mai probabil se rezuma la petarde) ca sa sperie vrăjitoarele.

Foto: fishmarket in bergen

Crăciunul în Germania este o sărbătoare importanta si la fel ca si la noi este momentul în care întreaga familie se reunește pentru a sărbători și a petrece timp împreună.

Cu patru duminici înainte de Ajunul Crăciunului se celebrează Adventul si este momentul în care se deschid târgurile specifice si se pregătește coroana de Advent cu patru lumânări, care sunt aprinse pe rând în fiecare duminică. Tot atunci se pregătește si calendarul de Advent cu 24 de ferestre, (de la 1 la 24 decembrie) în spatele cărora copii găsesc ciocolata sau mici cadouri.

Un alt obicei este ”Christklots” si reprezintă obiceiul de a arde un butuc toată noaptea de Crăciun, pentru a apăra casa de hoţi şi de nenorociri tot restul anului.
Si în Germania exista obiceiul de a face cadouri în Ajun însă au o tradiție specifica, asa numita „Schrottwichteln” si consta în a dărui lucruri vechi sau inutile iar cel mai important este să te distrezi când le despachetezi!

Stimmungsvoll beleuchtet ist am Donnerstag (30.11.2006) der Weihnachtsmarkt auf dem Gendarmenmarkt mit dem Deutschen Dom (M) und dem Konzerthaus (r) in Berlin-Mitte. Der Markt ist auch über die Weihnachtsfeiertage und zusätzlich am 31.12. geöffnet. Foto: Jens Kalaene dpa/lbn +++(c) dpa – Bildfunk+++

În Elveția, cel mai important este bradul care este adus de Mos Crăciun, tradiție care datează din 1775. Alta tradiție a elvețienilor este „Parada ridichilor luminate”. Copii, ajutați de părinți scobesc câte o ridiche mare pe care crestează diferite forme precum steluțe si brăduți apoi pun câte o lumânare si o poarta ca pe o făclie. Însoțiți de părinți, pleacă la lăsarea serii catre scoli si acolo cânta cântecele.

Foto: https://www.agroinfo.ro/

În Anglia, copii nu primesc cadourile în Ajun ci pe 25 decembrie. Si aici pregătirile încep cu patru duminici înainte, în fiecare dintre ele realizându-se procesiuni care îi reprezintă pe cei trei magi si nașterea lui Hristos. De asemenea copii pregătesc scenete cu nașterea Mântuitorului. Se spune ca în vechime se foloseau animale adevărate însă astăzi se prefera costumele.

Tradiționala este budinca englezeasca numita „hackin” care pe vremuri era pregătită chiar în dimineața de Crăciun. Aceasta se servește stropita cu brandy si flambata.

O alta tradiție ce a fost adoptata si de catre Statele Unite ale Americii, a fost trimiterea felicitărilor de Crăciun. Prima felicitare a fost trimisa în anul 1840 iar în prezent în Marea Britanie se expediază peste un milion de felicitări multe dintre acestea având scopuri caritabile.

În Italia, copii merg din casa-n casa recitând poezii si cântând dar cadourile le primesc pe 6 ianuarie ca si în Spania. Însă darurile nu sunt aduse de catre Mos Crăciun sau de cei trei Magi ci de o vrăjitoare urâta dar buna numita Befana.

Un obicei specific îl un teatru popular numit Irozii în care apar si doua personaje mai ciudate: bufonul romanilor (un moș cu barba lunga si cojocul întors) si o paiața cu clopoței la picioare care poarta un bat năzdravan.

Foto:Italian Holidays>> It’s not over ‘til the old lady…http://italianowithjodina.com

O tradiție străveche din Suedia care datează din epoca pre-creștină, este momentul în care localnicii dau foc unei capre realizate din paie, ce poartă numele de  Yule. Capra Yule apare în mitologia scandinavă veche ca slujitor al zeului Thor, pe care îl plimba cu caleașca în ceruri. Ea era cea care aducea cadourile, devenind un simbol al Crăciunului. În orașul suedez Gavle se construiește în fiecare an o capră din paie cu o înălțime de 13 metri, o lungime de 7 metri și o greutate de 3 tone. Atunci când e gata, locuitorii dau foc imensei capre, iar acest moment are loc în fiecare an de Crăciun. Tradiția datează încă din anul 1966.

în Finlanda exista un ritual stravechi în care se considera că sauna era considerată un loc sacru. Finlandezii cred că în timpul Crăciunului, în saunele lor se ascund un elf, iar acest elf este protectorul familiei. De aceea, finlandezii își decorează sauna cu luminițe de Crăciun și petrec timpul în familie acolo înainte de a lua masa de Crăciun.

Câteva curiozități despre Crăciun

Cel mai vechi târg de Crăciun este organizat în Saxonia. A avut loc pentru prima dată în 1434.
„Silent Night”, care este una dintre cele mai cunoscute colinde din lume, a fost scrisă în limba germană de Franz Xavier Gruber. Până în prezent, a fost tradus în peste 300 de limbi.

Prima felicitare de Crăciun comandată de Sir Henry Cole în 1843, a fost vândută la o licitaţie în 2015 cu 8.469 de lire sterline.

Edward Johnson a inventat în 1882 prima instalaţie electrică pentru decorarea bradului de Crăciun.

În 1942, Irving Berlin a compus White Christmas. Varianta cântată de Bing Crosby s-a vândut în peste 100 de milioane de copii devenind cel mai bine vândut cântec de Crăciun.

Crăciunul a fost interzis în Marea Britanie a secolului 17,  mai exact între anii 1647 şi 1660, când Oliver Cromwell a decretat ca zilele sfinte să nu fie celebrate pentru că reprezintă un lucru imoral. Liderul puritan a pierdut însă puterea după câţiva ani, iar britanicii s-au putut bucura din nou de sărbătorile de Crăciun.

Beteala cu care se împodobeşte pomul de Crăciun a fost inventată în anul 1610, în Germania, de o persoana rămasă anonimă. La acea vreme, era confecţionată din argint pur.

Imaginea lui Moș Crăciun nu a fost mereu cea pe care o cunoaștem. Deși se crede că ar fi fost creată în scop de marketing de Coca Cola, imaginea Moșului este, de fapt, inspirată de un poem din anul 1820. În 1860, un caricaturist american desenează celebra imagine a bătrânului în costum roșu cu alb.

Începând cu 1947, autoritățile din Oslo trimit în perioada Crăciunului un brad celor din Londra, în semn de mulțumire pentru ajutorul acordat în cel de-al doilea Război Mondial.

Culorile tradiționale ale Crăciunului nu sunt roşu şi alb, cum ar crede unii, ci roşu, verde şi auriu; roșul reprezintă sângele lui Isus Hristos, verdele reprezintă viaţa şi renașterea, iar auriul reprezintă lumina şi bunăstarea

În Islanda există 13 Moși Crăciun. Pentru copii care au fost cuminți aceștia vor lăsa cadouri, iar celor obraznici le vor face farse.

În lume există două insule numite Crăciun (Christmas), una în Oceanul Pacific iar cealaltă în Oceanul Indian.

Un alt Crăciun – 2022

Ce pacat ca nu mai avem timp…! Nu mai avem timp sa ne ascultam unii pe altii, nu mai avem timp de colinde, nu mai avem timp sa ne spunem o vorba buna. Alergam dintr-o parte în alta, stresați, încruntați, dupa cumparaturi, dupa cadouri, umplem masa de bucate si sufletele ni-s goale.
Am participat în seara asta la un concert de colinde împreuna cu un cor spaniol, femei, majoritatea pensionare. Mi-au plăcut: cochete, coafate, cu zâmbetul pe buze. Când am ieșit, un alt grup, de data aceasta de spectatoare, cântau cu bucurie în fata clădirii. M-am uitat la ele cu admirație. Poate ca asta ar trebui sa învățam si noi de la acest popor: sa fim mai calmi, mai destinși, mai puțin pretențioși, sa învățam sa ne bucuram de fiecare moment pe care-l trăim pentru ca e ceea ce contează cu adevărat si sa ne mai oprim din goana asta nebuna. Sa ne oprim si sa ascultam. Cred ca e important sa învățam sa ascultam si sa zâmbim…E Crăciunul, e nașterea lui Iisus, e bucurie.

Si darurile pe care ar fi mai bine sa le pregătim în loc de haine de firma si jucării sofisticate la care copii abia daca se mai uita de când s-au născut cu telefoanele în mâna, ar trebui sa fie: iubire pentru familie, prieteni, oameni care au adus ceva în viata noastră, iertare pentru cei care ne-au rănit, toleranta pentru cei cu opinii diferite, grija si înțelegere pentru copii si bătrâni, respect pentru toți cei ce dăruiesc ceva din puținul lor si celorlalți…

Asadar, sa ne oprim din alergat, din cumpărat, sa nu ne mai gândim cu disperare la ce va fi, și sa trăim cu intensitate clipele acestea, sa ne bucuram de simbolistica acestor sărbători! Acolo sa se petreacă magia, în sufletele noastre!

Iar îndemnul meu este: iubiți, iertați, fiți înțelegători cu cei din jur si cu voi înșivă, ascultați-va prietenii, dati-va voie sa mai si greșiți, renunțați la ce nu va place, lăsați-i pe alții sa va ajute , aveți credința si speranța ca totul va fi bine!

Va doresc ca spiritul Crăciunului sa va cuprindă si-n aceste zile sa aștearnă peste sufletele voastre uitare pentru toate clipele de amărăciune si pentru toate relele din viata voastră. Doar asa va veți putea bucura cu adevărat de nașterea lui Iisus…

„Ce nu este cu putința la oameni este cu putința la Dumnezeu!” Sa nu uitați nicio clipa aceste cuvinte si sa îndepărtați din sufletul vostru orice urma de tristețe si orice îndoiala! Lăsați ca în loc sa intre bucuria acestei sărbători! Sa aveți case îmbelșugate si binecuvântate, sa fiți sănătoși la trup si la suflet! Sa aveți un Crăciun de poveste!

Printul Nicolae…

N-as vrea sa mi se puna o eticheta gen: „monarhista”, „regalista” etc…(acum foarte ușor se pun etichete si foarte ușor se arata cu degetul daca ieși un pic din „turma”) însă am ascultat de curând podcastul lui Mihai Morar, „Fain si simplu” unde l-a avut ca invitat pe Printul Nicolae si nu doar ca mi s-a părut interesant ci chiar mi-a plăcut.

Fac parte din generația căreia nu i s-a predat la scoală nimic despre monarhie la ora de istorie si spre marea mea rușine recunosc ca nici nu am citit mare lucru (am văzut doar filmul bibliografic al reginei Maria) însă mi-am propus sa ma documentez mai bine. În realitate, este un capitol din destinul nostru ca popor care trebuie studiat pentru ca a fost altceva, diferit si de ceea ce am avut până atunci si de ce am trait după aceea, si mai ales pentru ca a fost o perioada cu multe evenimente importante: războiul de independenta, primul război mondial, unirea Principatelor, al doilea război mondial…

Mama mi-a vorbit puțin despre acea perioada si îmi mai amintesc doar de imnul României de atunci „Trăiască regele”, pe care ea îl fredona uneori. Am ramas asa cu un vag sentiment ca a iubit acea perioada si ca i-a plăcut regele…Despre printul Nicolae nu știam decât de scandalul care a dus la înlăturarea sa din Casa Regala a României, însă astăzi l-am descoperit cu surprindere asa cum este în realitate: modest, inteligent, iubitor de animale, de drumeții si de tara…

Va las pe voi sa aflați mai multe:

Dor de tine mama…

N-am mai fost la mormântul tau măicuța. Obișnuita cu absenta ta ani la rând, cred ca nici acum nu am certitudinea ca te-am pierdut definitiv ci senzația ca încă exiști, acolo în casuta noastră de pe malul Prutului si ca ma aștepți pe scăunelul din fata bucătăriei de vara cu Fetita (cățelușa noastră) odihnindu-se la picioarele tale.

Te vad într-o filmare postata de fiul dascălului pe Facebook, stând cu evlavie în fata icoanei Maicii Domnului în biserica care-ti era atât de draga. Ochii mi se inunda de lacrimi si sufletul mi se umple de dor dar si de duioșie caci ultima percepție pe care o am în ce te privește, nu e despre tine ca mama ci despre tine ca si o copila nevinovata care în mod paradoxal ducea pe umeri povara unei vieti.

N-am mai fost la mormântul tau de când ai plecat. Nu pentru ca nu am vrut ci pentru ca sunt prea departe dar si pentru ca mi-e teama de durerea pe care ar putea sa mi-o provoace casa copilăriei fara tine, fara mirosul tau. La ce bun vizita la un morman de pământ? Oricum sufletul tau nu mai este acolo.

Sunt persoane care au si amintiri mai puțin plăcute despre familia lor. Eu nu-mi amintesc decât clipele de fericire, toate „darurile” pe care mi le-ați dat, conștient sau nu, ca părinți.

M-as bucura nespus daca as ști ca si copilul meu ar rămâne cu aceleași amintiri despre noi.